Gem de cirese

Ce sa faci cand ai prea multe cirese? Daca am facut dulceata de cirese pietroase, pot sa incerc si gem de cirese. N-am facut niciodata, dar m-am gandit ca o sa il fac ca pe gemul de prune cu fructele tocate, adica o sa toc putin ciresele la blender, cat sa isi lase zeama si compozitia sa fie mai groasa, ca un gem, numai bun de intins pe paine si pe clatite.
Anul asta am avut foarte multe cirese in cires si nu am mai prididit sa le culeg. Pana si pasarile s-au plictisit de mancat si le-au lasat sa se mucegaiasca in pom - de la atata ploaie, desigur! Oricat am dat din ele, tot au fost zile in care a trebuit sa fac ceva cu atatea cirese, ca sa nu se strice, ca era pacat de ele. De aceea, gemul a fost o alegere potrivita si am putut sa fac o cantitate maricica la o sarja, adica 3 kg, exact cantitatea de cirese care imi intra intr-un castron urias, dar si in oala cu fund dublu in care fac dulceata si gem.

Proportia de fructe si zahar e la fel ca si la gemul de caise, pentru ca si ciresele sunt niste fructe putin dulci si putin acrisoare, nu ca prunele care sunt foarte dulci, de aceea nu necesita mult zahar la gem - ba chiar deloc, la magiun!

Ingrediente pentru 4 borcane mari de 850 g

- 3 kg cirese
- 1,5 kg zahar
- 1 lamaie mica

Ca si la dulceata de cirese, spal bine ciresele in jet puternic de apa si le pun intr-o oala mai mare sau un castron. Scot coditele ramase pe cireasa. Ca sa fie mai usor si ca sa nu mai pierd timpul cu scosul coditelor, am cules ciresele fara codita.

Cel mai greu la gemul de cirese, ca si la dulceata de cirese, e scosul samburilor. Nu e chiar ca la dulceata de cirese amare, pentru ca astea pietroase merg mai repede, fiind foarte mari. Eu mi-am facut deja un obicei : curat ciresele in timp ce vad un film, ca sa treaca timpul mai repede. Plus ca sunt batrana si nu mai pot sa stau asa mult in picioare. Si daca pot face treaba asta stand jos, de ce nu?Asa ca imi pun un film si ma asez comod in fotoliu cu castroanele pe langa mine, in care pun samburii si ciresele curatate. Nu uit sa iau un servet pe care mi-l pun in poala, ca sa nu ma murdaresc de zeama, dar iau si vreo 2-3 servetele de hartie ca sa ma sterg pe maini. Ca si la dulceata de cirese amare, folosesc mai bine acul de siguranta pentru scosul samburilor, pentru ca merge mai repede.

 

Cand am terminat, ma sterg cu servetelul si opresc filmul, apoi ma duc la bucatarie sa pregatesc ciresele pentru gem. Pun 2-3 pumni de cirese curatate de samburi in blenderul de la robotul de bucatarie.

 

 Ii dau drumul sa le toace la viteza 1, pentru cateva secunde 8-10, atat cat sa rupa ciresele. Daca cumva am scapat vreun sambure in interior, se aude un clinchet in blender si trebuie sa scot toata pasta de cirese din blender si sa caut samburele prin ea. Il gasesc imediat si astfel nu o sa am surprize atunci cand voi manca gemul.

Nu e nevoie sa fie chiar pasta, dar cine vrea, poate sa faca ciresele si pasta - nu e o regula. Depinde de gustul fiecaruia : daca iti place sa simti fructul in gem, le toci mai putin, daca nu iti place sa simti fructul - cum e unul dintre nepoteii mei - mai bine faci o pasta de cirese.
Pun ciresele tocate in oala in care urmeaza sa fierb gemul.

Adaug zeama ramasa in castronul cu samburi, strecurandu-i printr-o sita in care vars toti samburii.

Va sfatuiesc sa nu faceti ca mine, ci sa puneti sita deasupra altui castron, nu deasupra oalei cu pasta de cirese. Putea sa se intample un dezastru daca scapam samburii acolo!
Adaug zeama de la o jumatate de lamaie, apoi pun zaharul deasupra.

 

Pun oala in frigider, pana a doua zi.

Se poate fierbe gemul imediat, dar eu prefer asa, atunci cand nu am timp sa il fierb. Dar a doua zi e musai, altfel fructele se pot strica.
A doua zi, pun oala la fiert la foc mic, pana ce se topeste zaharul si gemul incepe sa clocoteasca. La mine dureaza cam 40 de minute.

 

In acel moment dau focul mai mare, atat cat sa nu dea in clocot, desi acest lucru se intampla mai mult la dulceata.
Iau spuma cu lingura de lemn speciala pentru gem si dulceata, ori de cate ori se aduna si o pun intr-o farfurie. Lingura speciala inseamna ca nu o folosesc decat la dulciuri, nu si la mancare, ca sa nu ia miros de ceapa sau alte legume si condimente.

Nu plec deloc de langa gem, pentru ca trebuie sa mai amestec in el din cand in cand, ca sa nu se prinda de fund, chiar daca am o oala cu fund dublu. Eu amestec in oala de cate ori iau spuma, ca sa stiu o treaba, dar si ca sa nu amestec spuma inapoi in gem.
Timpul in care gemul e gata depinde de cantitatea de gem facuta : daca e o cantitate mai mica, dureaza mai putin, dar daca e o cantitate mare, dureaza ceva mai mult. De aceea (si de la patania cu gemul de caise!) prefer sa fac o cantitate mica de gem, care sa se fiarba in maxim o jumatate de ora la foc mare. Timpul in care sta pe aragaz la foc mic, nu se pune la socoteala, decat la timpul pierdut pe langa aragaz.
Gemul facut din 3 kg de cirese trebuie sa stea cam o ora la foc mare, pana cand incepe sa se ingroase, iar picatura pusa pe o farfurie sta ferma, fara sa se imprastie - exact ca la dulceata de cirese pietroase.

Cand vad ca gemul a inceput sa se ingroase, adica zeama a mai scazut si fructele s-au legat putin, ingreunand amestecarea, incep sa incerc picatura pe farfurie, picurand zeama de pe lingura - dar nu cand e multa, ci o scutur putin in oala si apoi las sa curga picaturile ramase. Explicatia e simpla : o picatura se raceste mai repede, decat mai multe picaturi, de aceea o singura picatura ne arata daca gemul a inceput sa se inchege sau e inca moale.
Am mare atentie la gem si il amestec mai des spre sfarsit, cand s-a ingrosat, ca sa nu se lipeasca de fund, deci amestec pe toata suprafata fundului oalei.

Tot in acest moment pregatesc borcanele pentru gem : le spal bine cu detergent, le clatesc si apoi le pun in cuptor, pe gratar, la scurs. Spal si capacele, desi ideal ar fi sa am capace noi, ca sa se inchida perfect borcanele. Eu pastrez borcanele de la gemuri si muraturi, desi cand vad ca s-au adunat prea multe, mai arunc din ele. De aceea, eu am capacele vechi, care nu intotdeauna se inchid ermetic. Dar e bine ca pot cumpara capace de la Selgros, unde au tot felul de capace si borcane.
Dau drumul cuptorului la foc mic de 150C, pentru ca borcanele sa aiba timp cel putin 10 minute sa se sterilizeze in cuptor, pana cand va fi gata gemul. Timpul trebuie coordonat in asa fel incat, atunci cand gemul e gata, sa il pot pune in borcanele gata infierbantate, pentru ca apoi, vor sta cu tot cu gem in cuptor pentru cateva minute, pana cand gemul clocoteste in borcan. Astfel, gemul va face o crusta deasupra, care va impiedica gemul sa mucegaiasca.
Cand picatura imi arata ca s-a inchegat, pun si zeama de la cea de-a doua jumatate de lamaie. Amestec si mai las 5 minute sa fiarba.

In sfarsit, opresc focul si pot sa pun gemul in borcanele fierbinti din cuptor. Fara sa opresc focul din cuptor, iau cate un borcan din cuptor, cu mare atentie, cu ajutorul a 2 servete de bucatarie, le asez pe gratarul aragazului, chiar deasupra unui ochi, ca sa stea fix si drept.

 

Gratarul de fonta are si rolul de a prelua din socul caloric, desi la gem borcanul e deja fierbinte si nu ar fi riscul sa se sparga. Umplu borcanul cu gem cu ajutorul unui polonic mai mic, pana la gatul borcanului.

Iau borcanul tot cu cele 2 servete si il pun cu atentie inapoi in cuptor, pe gratar.

Iau apoi alt borcan din cuptor si il umplu si tot asa, pana cand termin gemul. Las borcanele la cuptor  pentru 5 minute, pana cand vad ca gemul a inceput sa fiarba in borcan.

 

In acel moment, opresc focul la cuptor si las borcanele sa se raceasca in cuptor. Gemul va forma o crusta deasupra, care va opri aerul sa patrunda la gem si sa il faca sa mucegaiasca - presupunand ca borcanele nu sunt bine inchise, iar gemul nu e bine fiert. Daca gemul e bine fiert, nu e nici o problema, mai ales si cu crusta de deasupra.

Abia a doua zi, cand borcanele sunt reci, le pun capacele si eventual o eticheta, ca sa stiu ce gem e in interior, in cazul in care am mai multe feluri.

Pofta buna si spor la treaba si voua!