Dulceata de cirese amare

E timpul sa facem dulceata de cirese amare, pentru ca tocmai ce s-au copt. Ciresele amare sunt asa cum le spune, amare, dar si dulci. Culoarea lor e neagra atunci cand sunt coapte si doar atunci sunt bune de facut dulceata sau lichior. Multi fac lichior de cirese amare, dar dulceata e preferata mea, de aceea de data asta am facut dulceata.
Am gasit cirese amare la o doamna din sat si, desi aveam de facut dulceata din ciresele mele, m-am incumetat sa mai iau si 2 kilograme de cirese amare de la ea, ca sa fac dulceata. La noi in sat sunt multi ciresi care fac cirese amare, dar nu toti le vand. Ma uitam mereu cu jind la ciresele amare din pom, cat de multe si negricioase erau, dar nu aveam cum sa le iau. Asa ca, daca mi s-a ivit ocazia, nu am ezitat sa iau.
Mi-am inchipuit ca va fi o munca titanica sa scot samburii la atatea chichinete de cirese - pentru ca sunt foarte mici, comparativ cu ciresele obisnuite - dar mi-am rupt vreo 2 ore din timp si am reusit sa le curat. Ciresele amare sunt atat de mici, ca parca nici nu merita efortul de a le curata de samburi, pentru ca samburele e cam jumatate din cireasa. In momentul in care scoti samburele, curge toata zeama din cireasa si te faci "de comanda" pe maini. Dar merita efortul, pentru ca dulceata e de exceptie : are un gust dulce-amarui, dar si putin acrisor. Ai putea crede ca e dulceata de visine, daca nu ar fi atat de neagra si de amaruie.
Am facut dulceata exact cum fac dulceata de visine sau pe cea de cirese albe sau pietroase. Principiul e acelasi, foarte simplu si usor.

Ingrediente pentru 4 borcane de 375g

- 2 kg de cirese amare (o farfurie adanca plina cu varf de cirese curatate de samburi)
- 1 kg de zahar
- 1 lamaie mica


Deci, intai si intai, am spalat ciresele in jet puternic de apa si le-am pus intr-un castron.
Apoi le-am curatat de codite, care au fost destule, asa ca le-am pastrat pentru ceai. Imi si inchipui un ceai amarui, o bunatate!
Daca tot le-am luat la mana, am ales ciresele lovite sau stricate si le-am dat deoparte, sa le arunc.

 

Am trecut apoi la curatatul samburilor. Am incercat cu aparatul de curatat samburi, dar parca imi parea rau pentru bucatica pe care o rupea din cireasa - ca si-asa sunt mici!

  

Nu mai spun ca dureaza de 2 ori mai mult decat cu acul de siguranta, asa ca am trecut la traditionalul nostru ac de scos samburi, pentru ca nu aveam de gand sa stau cateva ore sa curat niste cirese!

Mi-am pus un film la Netflix si m-am asezat comod in fotoliu, cu 3 castroane pe langa mine : unul intr-o parte cu ciresele, altul in poala pentru samburi si altul in partea cealalta, in care am pus ciresele curatate.

Am avut inspiratia sa iau un servetel de hartie cu mine, pentru ca mi-am inchipuit ca ma voi murdari de zeama. Dar ce m-am murdarit! Ar fi trebuit sa imi pun si un servet in poala, pentru ca mi-am murdarit si pantalonii, de la zeama care mi-a curs pana la coate, chiar daca am sters-o eu din cand in cand. Asa ca voi sa nu faceti ca mine si sa aveti mai mare grija!
Pe deasupra, nici filmul nu a fost stralucit, dar n-am avut incotro si a trebuit sa il vad pana la capat, ca nu puteam sa ma misc, cu toata zeama dupa mine. Da, cam atat a durat sa curat 2 kilograme de cirese amare : vreo ora si jumatate!
La final, am pus ciresele curatate intr-o farfurie adanca, sa le masor, ca sa stiu cat zahar sa pun. Ca si la dulceata de cirese, am socotit sa pun la o farfurie adanca plina cu varf de cirese curatate un kilogram de zahar. Am avut surpriza sa constat ca aveam exact o farfurie plina cu varf de cirese, nu mai mult. Cred ca jumatate de kilogram au fost doar samburii!

Am pus ciresele intr-o oala, pe care deja o pregatisem, crezand ca vor fi mai multe.
Am pus si zeama ramasa in castronul cu samburi, pe care i-am  varsat intr-o sita, ca sa pot strecura zeama. Am pus sita deasupra altui castron - nu deasupra oalei cu cirese - ca sa nu fac vreo boroboata si sa vars samburii peste cirese, ca am mai facut eu de-astea!

In sfarsit, am varsat zaharul deasupra si am pus zeama de la jumatate de lamaie peste cirese.

  

Am pus oala in frigider pana a doua zi, ca sa isi lase ciresele bine zeama.

A doua zi, le-am pus pe focul mare dat la mic, la fel ca la dulceata de cirese normale.
Cand a inceput sa clocoteasca, zaharul era deja topit, asa ca am dat focul putin mai mare.

Ca la orice dulceata, a trebuit sa stau pe langa ea pana cand s-a fiert, ca sa nu dea in clocot si sa am de spalat aragazul pe urma.
Am luat spuma de cate ori s-a adunat deasupra cu lingura de lemn si am pus-o pe o farfurie putin adanca.

 

In timp ce se fierbe dulceata, lingura poate sta pe buza farfuriei, ca sa nu stea in spuma si apoi sa aduc spuma inapoi in dulceata.

Lingura de lemn trebuie sa fie folosita doar la dulceata sau prajituri, nu si la mancare, altfel dulceata se poate zaharisi si poate lua gust de mancare. Eu am doua linguri de lemn pe care le pastrez special pentru prajituri sau dulceata ori gem. Le tin separat de lingurile de lemn pentru mancare, ca sa nu le iau din greseala si sa le imbib de ulei si gust de ceapa prajita.
Dupa vreo 40 de minute, am inceput sa incerc dulceata, sa vad daca s-a inchegat, punand cate o picatura pe o farfuriuta separata - nu cea cu spuma. Abia dupa o ora picatura a stat pe farfurie, fara sa se mai imprastie. E picatura din dreapta, de pe frunza desenului.

De altfel, dulceata se vede ca e aproape gata dupa cum fierbe, pentru ca nu mai face spuma si clocoteste cu bolboroace deasupra, pe toata suprafata.

 

Cand am vazut ca picatura nu s-a mai imprastiat, am pus si zeama de la cealalta jumatate de lamaie,  am amestecat si am mai lasat sa fiarba 5 minute.

Am stins focul si am acoperit oala cu un servet inmuiat in apa si bine stors.

Am lasat dulceata sa se raceasca pana a doua zi. In acest fel, atunci cand am pus-o in borcane, fructele s-au asezat frumos in borcan, nu au stat deasupra, cum ar fi stat, daca puneam dulceata fierbinte in borcan.

 

Am pastrat putina dulceata si pentru a o degusta si mi-am delectat papilele cu gustul dulce amarui-acrisor al minunatei dulcete de cirese amare. Intr-adevar a meritat efortul facut!

 

Pofta buna si spor la treaba, daca vreti sa faceti si voi aceasta dulceata!