Lasagna, fara sos bechamel

Ca orice gurmand, imi place intai sa mananc si apoi sa gatesc, de aceea orice mancare sau prajitura complicata mi se pare o provocare - cum este lasagna, care e un fel de placinta italieneasca cu carne, pe care ei o fac in zile de sarbatoare. Aduce la gust cu taieteii cu carne tocata pe care ii mai gatim si noi in Romania. Totusi, lasagna este mult mai gustoasa, pentru ca are sosul de rosii cu legume, amestecat cu carnea, care ii da un gust mult mai bun, decat acela de carne tocata simpla, calita cu ceapa si verdeata. Cred ca am facut si eu o data taietei cu carne, dar nu ne-au placut prea mult, asa ca am preferat sa fac alte feluri de mancare cu tocatura : sarmale, ardei umpluti, dovlecei umpluti, musaca sau chiftele.
Insa, dupa mai multi ani in care m-am tot uitat la o emisiune culinara la italieni, pe Rai Uno - umpland cateva caiete cu retete - m-am incumetat sa fac si lasagna, pentru care aveam cateva retete originale, de la mama lor. Nu de alta, dar deja incercasem umplutura de carne tocata cu sos de rosii careia ei ii spun "ragu", pe care o  fac frecvent cu paste, asa ca m-am gandit ca nu ar fi complicat sa fac si lasagna. In fond, mai trebuia sa fierb niste foi de taietei - care se gasesc si gata facute - peste care sa pun umplutura "ragu". Am avut la un moment dat niste foi de lasagna Panzani, aduse de fiica mea si uitate la mine in camara (spre norocul meu!)...mai aveam si un bot de parmezan, tot de la ea, deci ce mi-am spus? Lasa musacaua, chiftelele si sarmalele si ia, mai bine, sa fac eu o lasagna! Nu pot sa va spun cat de buna a fost, delicioasa! Si ne-a tinut si 3 zile, pentru ca e foarte satioasa. Si inca nu am pus si sos bechamel in ea, tocmai pentru ca m-am gandit ca e si-asa destul de satioasa, ca sa mai adaug inca un strat de faina peste foile de lasagna. E adevarat ca asa se face reteta originala, insa mie asa mi s-a parut mai bine. De exemplu, lasagna se poate face si numai cu legume, in loc de carne, la care as pune bechamel, nefiind atat de grea pentru stomac. Am incercat si cu bechamel, pe care l-am facut la fel ca si pentru piureul de spanac, dupa reteta de sos bechamel.

Ingrediente pentru o tava de 22/37 cm

Pentru ragu

- 1 kg de carne slaba tocata de porc sau de vita (pulpa)
- 1 morcov mic
- 1 ceapa
- 1 patrunjel
- 1 pastarnac
- 1 bucata de telina
- 1 ardei gras
- 2 linguri de ulei de masline

- 1 litru de suc de rosii
- 1 pahar vin alb
- 3-4 linguri de pasta de tomate
- 1 lingurita de sare, putin piper macinat, dupa gust
- 200 g parmezan

- 200g mozarella sau cascaval simplu

Pentru foaia de lasagna

- 1 pachet de foi de lasagna (eu am avut Panzani)
sau
- foi taiate din aluat de taietei de casa

Am facut intai umplutura de carne "ragu". Am curatat legumele si le-am spalat bine, apoi le-am taiat bucati, ca sa le pot baga in masina de tocat, impreuna cu carnea. Am pus o tigaie mai mare pe foc mic, cu 2 linguri de ulei de masline. Merge si de floarea-soarelui, dar mai bine de masline, pentru ca asa gatesc italienii si trebuie sa ma tin de reteta.
La orice tocatura pe care o fac, eu cumpar carne macra (adica intreaga, fara grasime) si o toc eu acasa. Pentru ca am masina de tocat electrica, e floare la ureche sa toc un kilogram de carne! Nu o toc la robot pentru ca nu se toaca bine, se face pasta si nu am nevoie sa fie asa.
Cea mai potrivita e carnea de pulpa de porc sau de vita. Eu am facut cu porc de data asta. Am taiat carnea in bucati mai mici si mai lungute, ca sa intre bine in palnia masinii de tocat. Am pus la inmuiat in putina apa o felie de paine, ca si la sarmale sau chiftele. Am tocat carnea si legumele, direct in tigaia in care urma sa le calesc, iar la sfarsit am trecut si painea inmuiata in apa si bine stoarsa prin masina de tocat, ca sa se curat bine toata carnea, sa nu mai ramana pe serpentina. Asa suntem noi, romanii, economi, sa nu pierdem nimic - si nu e nimic rau in asta!

Am pus carnea tocata cu legumele la calit in tigaie, la foc mic. Am intors carnea din cand in cand, amestecand-o bine, ca sa se caleasca toata cum trebuie.

Cand s-a albit toata carnea, adica nu mai era carne cruda, rosie, am adaugat vinul, sucul de rosii, pasta de tomate, sare si piper.

 

Am dat focul mare, iar cand a inceput sa clocoteasca, am redus focul la mic. Apoi am lasat sa fiarba pentru vreo ora, asa, la foc mic, cu capacul pus. 

Ragu-ul trebuie sa fie mai lichid, nu prea uscat, pentru ca si lasagna sa fie suculenta, nu uscata. De aceea, daca sosul scade prea mult, se mai adauga apa. Italienii il fierb si 3 ore, pana cand totul e ca o pasta si adauga cate un litru de apa la fiecare ora. Insa eu n-am vrut sa il fierb chiar atat, pentru ca  - dupa cum spune vorba noastra romaneasca - merge si-asa! Glumesc, desigur, pentru ca o ora e mai mult decat indeajuns ca sa fiarba carnea si legumele, deja tocate. Asa ca de ce sa le mai fierb fara rost? Sigur ca cine vrea, poate sa le fiarba cat timp spune reteta originala, dar eu am ales sa le fierb doar atat cat trebuie ca sa fie bune. Oricum, s-au mai fiert si intre foile de lasagna si pot sa spun ca a fost delicioasa.

Cand a fost gata umplutura de carne, am pus pe foc iute o oala, nu prea mare - cam de vreo 3 litri - pe jumatate plina cu apa, pentru a fierbe foile de lasagna. Am dat si drumul la cuptor la foc potrivit de 180C.
Am ras parmezanul, ca sa fie pregatit, pentru ca pe masura ce urma sa scot foile oparite, trebuia sa le si asez in tava, ca sa formez lasagna.

Am pus si un sfert de lingurita de sare in apa in care urma sa oparesc foile de lasagna si am asteptat sa inceapa sa clocoteasca. Se pare ca se poate face si cu foile asezate direct in tava, fara a fi oparite si se fierb foarte bine in sosul de la ragu. Dar, de aceasta data am oparit foile, asa cum scria in reteta si pe cutia de foi.
Eu am avut foi gata facute, cumparate, dar se poate face si cu foi facute din aluat pentru taietei de casa. Am pus fiecare foaie in apa clocotita si am tinut-o cate 1 minut in apa clocotita, punand doar cate una o data - cum am vazut ca faceau la TV.

Le-am scos pe fiecare cu grija si le-am pus apoi in apa rece timp de 1 minut, ca sa se raceasca.

Le-am scos si din apa rece si le-am asezat in tava pregatita pentru lasagna.

Am socotit ca vor fi 4 randuri de foi, deci am impartit umplutura, aproximativ, in 4. Am pus un rand de foi pe fundul tavii, apoi un rand de carne, peste care am presarat cam 1-2 linguri de parmezan ras. In unele retete am vazut ca se pune pe fundul tavii un strat subtire de ragu si apoi se asaza foile.

 

Am pastrat sa pun un rand de ragu deasupra. Stratul de carne nu trebuie sa fie gros, doar cat sa acopere foile.

Peste stratul de ragu de deasupra am presarat parmezanul ramas. Am dat lasagna la cuptor pentru o ora, la foc potrivit de 180C.

 

Dupa vreo jumatate de ora, am vazut ca parmezanul se topise, dar aproape ca nu se vedea la suprafata. De aceea, am taiat cateva felii de cascaval obisnuit si le-am pus deasupra, lasand lasagna mai departe in cuptor.

Am mai lasat-o inca o jumatate de ora in cuptor, pana cand cascavalul de deasupra s-a rumenit frumos.
Am scos tava si am servit cate o bucata de lasagna, asa fierbinte, cum era. A fost delicioasa!

Nu am inteles de ce foile s-au cam miscat si nu au stat drepte, cum am vazut in alte poze....chiar la poza de pe cutia de foi Panzani. Cred ca incep sa inteleg rostul sosului Bechamel, pe langa gustul mai bun : acela de a mentine foile drepte...oare? Trebuie sa incerc!
In zilele urmatoare, cand am incalzit-o cate 30 de secunde in cuptorul cu microunde, a fost la fel de buna...poate un pic mai uscata.

Asta cu incalzitul in cuptorul cu microunde nu-mi intra in cap deloc, mereu uit cum sa fac. Poate de aceea evit, pe cat posibil, sa il folosesc. Dar stiu si ca nu e chiar foarte sanatos. Ideal ar fi fost sa fi mancat lasagna in aceeasi zi, sa fi fost mai multi la masa. Insa a fost buna, chiar si incalzita.
Pofta buna si voua la lasagna!