Dovlecei umpluti

Mi-a luat vreo 35 de ani  ca sa fac si eu dovlecei umpluti. Nu de alta, dar sotul meu nici nu voia sa-i vada, d-apai sa-i manance! Soacra mea facea frecvent mancare de dovlecei, dar lui i s-a aplecat o data cand a mancat si de-atunci nici nu a mai gustat...de frica, banuiesc!
Pe de alta parte, mama mea nu prea facea nimic din dovlecei, asa ca nu am prea avut ocazie sa mananc, decat pe la vecinele noastre din bloc.
Tarziu, cand deja crescusera copiii, am inceput sa mai fac cate o ciorba in care puneam si putin dovlecel, de gust. Insa sotul meu a inceput sa manance dovlecei abia de cand am inceput sa-i cultiv si eu in gradina noastra. Parca e altceva cand e facut cu mainile tale, are alt gust! Pe timpul verii, dovlecelul e usor si, in mod normal, nu cade greu la stomac, cum ar cadea niste sarmale, de exemplu. Eu nu pun mult ulei in mancare, deci nu are de ce sa ni se aplece. Am inceput prin a face cate o ciorba cu fasole, cartofi si dovlecei, apoi am pus dovlecei si in ghiveciul calugaresc, dar inca nu facusem dovlecei umpluti. Nu aveam idee cum oare s-or umple dovleceii : orizontal sau vertical...adica, sa-i fac ca pe niste barcute sau ca pe ardeii umpluti? Am intrebat si eu colegele, am cautat retete pe google si pe youtube si m-am lamurit. Am ales sa-i  fac sa stea ca ardeii, vertical. Aveam cativa dovlecei culesi in 2 zile si deja mai dadusem cativa din recolta mamei mele si prietenilor, apoi si colegilor de serviciu, deci trebuia sa fac ceva cu ei. Sa ii fac umpluti cu carne de porc parea o idee buna, pentru care m-am felicitat, pentru ca au fost deliciosi.

Ingrediente pentru o oala de 6 litri

- 1 kg carne de porc (tocata)
- 2 cepe
- 1 legatura de marar
- 1 lingurita de sare
- 2 linguri de orez
- 4-5 dovlecei mai mari
- 2 rosii potrivite
- 1 lingura de faina

Am preparat intai umplutura de carne, exact ca si la sarmale sau la ardei umpluti.

 

 

 

Am lasat-o deoparte si m-am ocupat de dovlecei. Aveam unul mai mare si vreo 4 mai mititei, insa si cel mare era fraged. Am curatat dovleceii de coaja, cum vazusem la alte retete, dar in ultimul timp nu ii mai curat, pentru ca nu e tare si nu se simte cand e fiarta.

 

I-am taiat pe fiecare cam in jumatate, cautand sa-i potrivesc - ca si la ardeii umpluti - sa intre cat mai bine in oala, ca sa stea cat mai fix, sa nu se rastoarne si sa curga umplutura. Odata potriviti, am inceput sa-i scobesc in interior.

Am ales o lingurita mai teapana si cu coada mai lunga si am inceput sa o apas, rotind-o usor in miez, in asa fel incat sa fac un gol in mijloc.

 

Am curatat de fapt semintele si am lasat pulpa dovlecelului, avand grija sa nu rup coaja si sa las fundul destul de gros, ca sa nu iasa umplutura pe-acolo. Am pastrat miezul dovleceilor intr-un castron.
Dupa ce i-am scobit pe toti, am inceput sa umplu dovleceii cu o lingurita, una care intra mai usor in dovlecei, pentru a putea sa si tasez umplutura.

Pe cei mai subtiri i-am umplut cu mana, impangand umplutura cu degetul.
Pentru ca mi-a mai ramas umplutura, am facut o mancarica mica cu vreo doua maini din miezul dovleceilor si o cana de suc de rosii.
Restul miezului l-am pus in oala, printre dovleceii umpluti, dar se poate pune si intr-o punguta, la congelator, pentru a-l folosi la alta mancare.. Am pus pe fiecare dovlecel umplut cate o felie de rosie, ca si la ardeii umpluti.

Apoi am facut un sos de rosii in care sa fiarba dovleceii, la fel ca la ardeii umpluti. Am pus 3-4 linguri de pasta de tomate, o lingurita de sare, 1 lingura de faina intr-un ibric si am turnat cam 1/2 de litru de apa, putin cate putin, ca sa nu faca faina cocoloase.

Am turnat sosul pe langa dovlecei si am mai completat cu apa. Apa trebuie sa ajunga macar pana la jumatatea dovleceilor cei mai lungi.

 

Intre timp am dat drumul la cuptor, la foc mare.
Am acoperit oala cu o bucata de folie de aluminiu si am dat-o la cuptor pentru aproximativ 2 ore. Inainte, acopeream oala cu capacul, dar de cand am oale cu capac de sticla, evit sa mai pun capacul la cuptor, ca sa nu se sparga, cum am patit la coliva. Si cum am vazut la TV ca toti bucatarii pun folie de aluminiu deasupra, mi s-a parut o idee mult mai buna. Oala trebuie acoperita, ca sa fiarba inabusit si sa se inmoaie bine dovleceii (sau ardeii) si sa se patrunda de sos. Cand aveam cuptor normal, cu gaze, nu aveam probleme, ardeii umpluti se faceau perfect, acoperiti cu capacul. Dar de cand am cuptor electric, nu imi mai ieseau cum trebuie, dura prea mult pana sa inceapa sa fiarba, d-apai sa se mai si gateasca! De aceea, am incercat sa nu mai acopar oala si, oarecum, mergea si metoda asta, doar ca rosiile de deasupra se ardeau.

De fapt, e un secret cu cuptorul meu electric, pe care inca nu il descifrasem, desi facusem destule incercari. Si nu, nu m-am lamurit citind carticica cu instructiuni! Noroc cu fiica mea, care s-a prins cum trebuie folosit si asa am invatat si eu. Trebuia sa folosesc o alta optiune a cuptorului si anume, cea care face cuptorul sa aiba focul in partea de jos - ca la orice aragaz obisnuit, cu gaze. Adevarul e ca degeaba ai scule pricopsite, daca esti prost si nu stii sa le folosesti! Eu am folosit pana acum prima optiune, cu focul si sus si jos si de aceea aveam probleme cu gatitul ardeilor umpluti sau a merelor de la tortul de mere. Dura prea mult si nu intelegeam de ce. Se pare ca dura prea mult sa se incinga si sa fiarba sau sa se coaca (in cazul merelor).
Acum ca am aflat cum se fac dovleceii si orice alta leguma umpluta - inclusiv sarmalele - imi ies cum trebuie si nu se mai ard rosiile (sau varza, la sarmale) de deasupra.
Dupa vreo ora si jumatate, am verificat cu furculita, sa vad daca intra usor in dovlecei. Sosul fierbea, insa rosiile de deasupra nu erau inca rumenite, ca la ardeii umpluti. Am mai lasat dovleceii inca vreo jumatate de ora si , cand am vazut ca erau rumeni deasupra, i-am scos din cuptor.
I-am servit cu smantana deasupra, ca si pe ardeii umpluti. Doamne, ce bunatate! Au fost deliciosi!

 

Ca si ardeii umpluti, dovleceii trebuie manevrati cu grija, luandu-i cu o lingura mai mare (eventual cu 2 linguri) si asezandu-i cu grija in farfurie. La fel am procedat si cand i-am incalzit a doua zi. Eu sunt mai reticenta in a incalzi mancarea in cuptorul cu microunde - ca sa nu spun ca nu reusesc sa pricep ce si cum e cu temperaturile si cu timpii de incalzire - de aceea, mai bine ii incalzesc cum am facut atatia ani, intr-o craticioara acoperita cu capac, avand grija sa pun si mult sos, ca sa nu se lipeasca de craticioara. Sosul oricum nu trebuie sa lipseasca din farfurie. Eu tai dovlecelul pe din doua si pun cateva linguri de sos peste carne, iar deasupra pun smantana.

Pofta buna!