Chifle Kaiser pufoase

Cautand o reteta de chifle Kaiser, am gasit un video cu aceasta reteta, care mi s-a parut foarte tare. M-am apucat imediat sa le fac si am tot exersat, pana cand am inceput sa le fac binisor. Mi-a placut faptul ca pot sa le fac cu mac sau sare deasupra ( ori susan, dupa gust), desi nu aratau ca chiflele pe care eu le cumpar de la Lidl si care imi plac atat de mult - acelea foarte plate, cu taieturi in forma de elice deasupra. Problema e ca, de cand cu aceasta pandemie de Covid-19, am cautat sa fac paine acasa, ca sa nu mai cumpar, evitand astfel o contaminare cu virusul.  Numai cand vedeam ca painea era lasata fara punga in galantar, la discretia oricui, sa puna mana pe oricare din ele, ma apuca grija! Nu stiu cat imi e frica de moarte, dar imi e frica sa nu ma chinui prea mult. Dar parerea mea e ca e mai bine sa previi, decat sa repari ce s-a stricat. Asa ca am renuntat sa mai iau paine. Nu am gasit drojdie la inceputul pandemiei, pe cand eram obligati sa stam in casa, ci doar dupa vreo luna. In acest timp am facut paine cu maia salbatica si paine cu apa cu drojdie de mere fermentate, asa ca m-am descurcat. Dupa un timp,  a inceput sa se mai gaseasca drojdie si am cumparat un pachet intreg de drojdie proaspata, pe care am taiat-o si am pus-o in congelator, asa cum m-a invatat vecina mea, doamna Petre - fie-i tarana usoara! Am inceput sa fac si paine la masina electrica, dar si chifle. Asa mi-a venit ideea sa fac chifle Kaiser, mai ales ca nu aveam incredere sa iau chifle de la Lidl si tare pofta imi faceau atunci cand le vedeam in raft, atunci cand ma duceam la magazin. Sigur ca la inceputul pandemiei nici la Lidl nu au mai vandut paine neambalata, pentru ca nu o mai cumpara nimeni, chiar daca o mai puneau ei in pungi de hartie - ca un hatar, sa ne imbie sa o cumparam!
Am cumparat de multe ori chifle Kaiser de la Lidl. Si mie si sotului meu ne plac foarte mult, de aceea mi-am dorit sa pot sa le fac si eu. Am incercat sa le fac dupa capul meu, cu acelasi aluat de paine de casa pe care il fac de obicei, atunci cand fac chifle. M-am gandit ca aluatul ar trebui sa fie mai plat, pentru ca sa iasa chiflele asa, mai plate. Am modelat aluatul in forma rotunda si plata, ca pe niste scovergi mai mici. Le-am facut si taieturi deasupra, dar tot nu erau la fel.
Atunci m-am hotarat sa caut reteta pe YouTube si uite-asa m-am lamurit cum se fac chiflele Kaiser. Acestea sunt niste chifle traditionale germane, care se modeleaza cu mana intr-un anume fel, ca sa iasa acea forma de elice. Unii au niste forme speciale de plastic cu care imprima modelul de deasupra. Cum eu nu am forma, am invatat sa le fac de mana - ca tot imi plac mie retetele complicate, dar imi place sa respect si reteta originala, pe cat posibil. Am vazut doua feluri de impletire a chiflelor Kaiser. Initial, am facut dupa modelul vazut in acest video, care a iesit primul la cautare, abia apoi am gasit si reteta originala.
Mie chiar imi place sa fac paine - desi nu stiu sa fac prea multe feluri - dar uite ca mai invat retete noi.
Nu am renuntat de tot la aceasta prima reteta a chiflelor numite tot Kaiser,  desi nu sunt chiar la fel - se vede dupa modelul de deasupra. Plus ca, chiflele Kaiser originale nu au nimic deasupra, ci sunt simple, iar astea imi plac tocmai pentru ca pot sa le pun mac deasupra.
Reteta din video contine doar apa, faina, drojdie si ceva ulei. Eu am ales sa le fac cu lapte si ulei, dar le-am facut si cu lapte indoit cu apa si unt.
Atat de mult mi-au placut, ca acum as face in fiecare zi! Sunt foarte pufoase si gustoase - si tare dragute!

Ingrediente pentru 12 chifle

Pentru aluat

- 500 g faina
- 250 ml de lapte ( o cana mare plina, pana la un deget de buza)
- 2 linguri de ulei (1 lingura unt moale)
- 25 g drojdie proaspata (1 plic drojdie uscata)
- 1 lingura de zahar
- 1 lingurita de sare

Pentru decor

- 1 galbenus de ou si o lingurita de lapte
- 1 lingura de seminte de mac
- pensula (sau pamatuf de pene de pasare)


Fac aluatul in bolul robotului de bucatarie, la fel cum fac si aluatul de paine. Desigur, se poate framanta si cu mana.
Pun laptele caldut in bolul robotului de bucatarie si adaug uleiul, dupa ochi. Pot sa scap si mai mult de 2 linguri de ulei, nu are nimic.

 

Adaug drojdia si o lingura de zahar.

 

Cantaresc faina sa fie exact 500g si o vars peste lichid, in bol. Pun sarea.

 

Pun carligul de framantat in robot si ii dau drumul robotului sa framante aluatul, la viteza 1. Il las pana cand aluatul se aduna in jurul carligului. Daca aluatul e putin mai moale nu are nimic, chiar e bine, pentru ca chiflele ies mai pufoase. Oricum presar faina deasupra cand modelez chiflele si nu e pericol sa se lipeasca aluatul.

Scot carligul din robot. Scot si bolul cu aluat, il acopar cu o folie de plastic (merge si cu o carpa curata) si il las sa creasca timp de o ora intr-un loc cald.

In acest timp, aluatul isi dubleaza volumul, la fel ca si aluatul obisnuit de paine de casa.

Il scot pe blatul de bucatarie, pe care am presarat putina faina. Adun aluatul intr-un sul si il tai in 12 felii, cu un cutit.

Ca sa fiu sigura ca sunt cat de cat egale, tai intai jumatate, apoi fiecare jumatate in cate 3 parti.

 

 

Impart fiecare bucata in 2 parti si asa obtin 12 bucati.

 

Le modelez in mingiute, la fel cum fac si cu chiflele obisnuite. Le asez pe blatul de bucatarie presarat cu faina, ca sa nu se lipeasca. Nu le las sa creasca, ci le modelez imediat.

Iau fiecare bucata si o intind cu sucitorul intr-o foaie rotunda de vreo 15 cm diametru. Nu trebuie sa fie exact, iar foaia nu trebuie sa fie prea subtire.

 

Cand am capatat mai mare experienta, am inceput sa le intind cu mana, ca pe scovergi - asa merge mai repede - si asa fac si brutarii din Germania, cum am vazut in acest video.

Acum urmeaza partea cea mai interesanta si cea mai grea : modelatul chiflelor. Am facut poze la fiecare faza si un video, ca sa se inteleaga mai bine. Odata prinsa miscarea, am inceput sa le modelez rapid. Metoda asta e putin diferita de cea a brutarilor din Germania, dar e si mai usoara.

Pun degetul aratator de la mana stanga pe aluatul intins ca o scovearga, in partea dinspre mine (la ora 6 de pe cadranul ceasului), cu varful in mijloc.

 

Cu mana dreapta aduc marginea de jos peste deget, lipind-o in mijloc cu aratatorul de la mana dreapta. Tin in permanenta degetul aratator stang sub aluat. Eu l-am luat de-acolo doar ca sa fac pozele.

Apoi, apas pe mijlocul primei indoituri cu aratatorul drept si aduc coltul indoiturii precedente in centru, apansandu-l tot cu aratatorul drept. Se poate si cu alt deget, totul e sa iasa cum trebuie.

 

Fac 5 indoituri de acest fel, rotind aluatul cu indoitura pe care urmeaza sa o fac spre mine, ca sa imi fie mai usor.

 

Bucata de aluat ramasa se alungeste putin, aducand marginea dreapta a bucatii de aluat ramase peste cea stanga. Partea alungita se indoaie pe sub chifla, ca in video.

A fost putin greu pana cand am prins miscarea,  dar dupa cateva chifle facute am invatat si acum le fac mult mai repede.

Spre deosebire de chiflele Kaiser originale care au 4 indoituri si rezulta 5 palete de elice, acestea au 5 indoituri si rezulta 6 palete de elice. Nu sunt chiar ca chiflele Kaiser, dar ce conteaza? Sunt bune si foarte aratoase. Ca sa fiu sincera, se fac si mult mai usor!

 

Pun chiflele astfel formate in tava in care am pus o bucata de hartie de copt. Trebuie sa stea 30 de minute la crescut, acoperite cu o carpa curata.

Mie mi-au incaput doar 9 pe tava de aragaz, dar am mai pus restul de 3 pe alta tava mai mica.

Dupa 20 de minute, dau drumul la cuptor la foc potrivit de 200C, ca sa aiba timp sa se incalzeasca in 10 minute, cat mai au de stat chiflele la crescut.

Cand s-a incalzit cuptorul, ung chiflele crescute pe fiecare "paleta" cu un galbenus de ou amestecat cu 1 lingurita de lapte.

 

Apoi presar mac. Cine vrea, poate sa presare susan sau sare grunjoasa, dupa gust. Eu am facut cateva cu sare, pentru ca asa ii plac sotului meu.

 

 

Bag chiflele la cuptor pentru 15 minute la foc mare de 200C, pana cand se rumenesc frumos deasupra. Pentru ca am cuptor electric, eu pot baga amandoua tavile in cuptor, pe functia "Ventilator".
Cand sunt gata, le scot si le las sa se racoreasca putin, apoi le mancam.

 

 

Sunt moi, pufoase si foarte gustoase. O bunatate la micul dejun, cu sunca, branza, cascaval sau simple, cu o cana de lapte batut!

 

Spor la treaba si pofta buna, daca vreti sa incercati si voi!