Orez cu lapte

Este desertul meu preferat, pe care l-as manca pana cand as simti ca nu mai pot! Cu scortisoara sau fara, cu dulceata sau simplu, oricum ar fi, orezul cu lapte e cel mai bun desert. Ca si grisul cu lapte (grisuletul!) este desertul copilariei mele. Amandoua se fac rapid si usor, desi orezul dureaza ceva mai mult.
Eu fac orez cu lapte destul de des, iar daca evit sa fac, e pentru ca il mananc si orezul chiar ingrasa, mai ales daca e cu zahar si cu dulceata. N-as putea sa spun ca imi pace sa pun dulceata mereu - mai mult scortisoara, care e musai sa fie presarata peste orezul cu lapte.
Mai fac orez cu lapte in fiecare an de Mosii de vara, cand se da de pomana coliva si cate un castronel cu orez cu lapte si cu buchetele de cirese deasupra.
Este foarte usor de facut si nu e nevoie decat de orez, putin zahar si, evident, lapte.


Ingrediente pentru 4 portii

- 1/2 cana de orez cu bob rotund
- 1 1/2 cana de apa
- 1 1/2 cana de lapte
- 1/2 cana de zahar
- 1 plic de zahar vanilinat
- 1 lingurita de coaja rasa de lamaie





La inceput pregatesc orezul la fel ca si pentru pilaf.
Aleg o craticioara de 2 litri in care pun orezul si il spal in cateva ape, amestecand cu mana prin el. Vars apa in care l-am spalat.

 

 

Apoi pun o cana si jumatate de apa peste orezul scurs, cu aceeasi cana cu care am masurat si orezul. Intotdeauna orezul se fierbe intr-o cantitate de apa de 3 ori mai mare decat cantitatea de orez. Desigur, mai trebuie apa in plus daca fac pilaf - respectiv, lapte, pentru orez cu lapte.

 

Pun craticioara pe foc si las sa dea apa in clocot, la foc mare. Eu fac orezul pe ochiul cel mare al aragazului. Adaug si un praf de sare, cat iau intre 3 degete.

  

Cand clocoteste apa, iau spuma, apoi dau focul la mic si las sa fiarba orezul pana cand se umfla, cam 10 de minute.

 

Cand orezul a inghitit aproape toata apa si incepe sa se vada la suprafata, pun cana de lapte, zaharul si zaharul vanilinat. Laptele si zaharul sunt masurate cu aceeasi cana cu care am masurat orezul si apa.

  

 

 

Dau focul la mare iar, ca sa inceapa sa fiarba si amestec totul cu o lingura.

 

Cand orezul clocoteste din nou, se ridica o spuma de la lapte, de aceea dau focul iar la mic si il las sa fiarba incet. Daca focul e prea mare poate sa dea in foc, deci sunt atenta si nu plec de langa foc decat pentru putin timp.

 

Rad cam jumatate de coaja de la o lamaie si pun razatura in orez, ca sa ii dea un gust mai bun si aroma.

 

Amestec coaja in orez cu lingura si las orezul sa fiarba pana cand se umfla si absoarbe tot laptele, cam 15 minute.

Nu mai amestec in orez de loc pana cand e gata.
Cand orezul e aproape gata, nu mai face spuma, ci fierbe ca un vulcan noroios, cu clocote molcome, pe toata suprafata.

Deasupra se vede ca lichidul e mai gros, de la amidonul eliminat de orez. In acel moment opresc focul, chiar daca orezul nu a absorbit inca tot lichidul. Il va absorbi in timp ce se raceste, cam in vreo ora. Se poate acoperi, dar eu prefer sa il las asa, pentru ca in timp ce se raceste si absoarbe restul de lichid, deasupra formeaza o crusta care mie imi place foarte mult si o consider cea mai delicioasa parte a orezului cu lapte.

Desigur, daca am "norocul" sa se prinda de fund, imi mai place si partea de orez ars de la fundul cratitei. Dar asta e gustul meu si nu e neaparat sa placa tuturor - voi sa nu faceti asa, pentru ca stiu din experienta ca celorlalti nu le pace orezul afumat! Si nici nu e neaparat ca orezul sa se prinda de fund - de obicei nu se prinde, dar se mai intampla, daca nu stau pe-acolo si uit de el.
Dupa ce orezul se raceste si absoarbe lichidul, se intareste putin si boabele se lipesc, asa cum ne place noua, romanilor, nu? Cu cat sta mai mult, cu atat se mai intareste, dar cine il lasa sa mai stea? De obicei il mananc singura, pentru ca sotului meu nu ii place, dar daca e si fiul meu acasa, il impartim.

Eu am grija sa gust intai si incep cu crusta delicioasa, apoi mai iau o lingura si inca una, ca sa imi fac pofta...plus ca eu nu mai fac nunta, ca sa imi ploua la nunta - caci asa se spune ca se intampla atunci cand mananci din cratita!

Cateodata imi pun scortisoara si adaug si dulceata de visine... sau oricare alta, dulceata sa fie!

Oricum ar fi, orezul cu lapte e delicios si intotdeauna imi pare rau ca nu pot sa mananc mai mult.

 

Pofta buna si voua!