Pavlova cu fructe de padure

De mult imi doresc sa fac aceasta prajitura care e atat de apetisanta! Am vazut mai multe retete, dar reteta lui Mary Berry m-a convins pentru ca arata foarte bine si parea a fi foarte gustoasa. Si nici nu era asa greu de facut! Am facut mereu tort de bezea cu crema de ciocolata si stiu cum sa coc o foaie de bezea. Ce-i drept, Pavlova e un pic diferita, pentru ca nu e o bezea uscata, ci putin gumoasa la interior.
Cel mai greu a fost sa gasesc fructele de padure - putin cam piperate la pret, dar asta e, ceva trebuie sa coste la un tort, ca doar nu se face pe degeaba! Mai ales pentru ca am prins gustul torturilor cu fructe de padure de cand am facut tortul alb cu coacaze rosii si zmeura. Am facut Pavlova cu ocazia zilei de nastere a fiicei mele, care desi nu a sarbatorit cu noi, a apreciat tortul facut de mine in cinstea ei, dar si a mea, ca si eu sarbatoresc!
Tot efortul a meritat si am savurat minunata Pavlova cu fructe de padure timp de 2 zile, pentru ca e mai mult aer si ceva frisca, cu putin zahar de la bezea si sosul de fructe. Dar e atat de buna ca mi-am propus sa o mai fac si cu alte fructe, cu prima ocazie.
De fapt, Pavlova este un desert traditional pentru Anul Nou din Australia si Noua Zeelanda, unde se face cu kiwi, capsuni si fructul pasiunii. De altfel, cam asa e bezeaua, cam greu de tinut pentru mai multe zile - se mananca la masa festiva si gata, altfel se inmoaie, se lasa si nu mai are acelasi aspect frumos si apetisant. Dar asta nu ne-a impiedicat sa o mancam, chiar si mai moale cum era dupa 2 zile.

Ingrediente pentru o Pavlova cu diametru de 21 cm

Pentru bezea

- 3 albusuri
- 175 g zahar tos (7 linguri cu varf)
- 1 lingurita rasa amidon
- 1 lingurita otet

Pentru topping

- 2 cutii mici de 200 g de frisca 30% grasime

Sirop de fructe de padure

- 125 g coacaze
- 125 g mure
- 125 g afine
- 100 g zmeura
- 100 g zahar

Blatul de bezea se face usor, pentru ca robotul bate albusurile. Dar pentru ca trebuia sa stea la uscat in cuptor, am facut blatul cu o zi inainte, ca si la tortul de bezea.
Am separat albusurile de galbenusuri, punand fiecare albus intai intr-un castronel, ca sa nu am ghinionul sa sparg vreun galbenus si sa nu se mai bata albusurile. Abia apoi l-am varsat in bolul robotului de bucatarie.

 

Am pus galbenusurile intr-un castronel separat pe care l-am acoperit cu o folie de plastic si l-am pus in frigider.

 

Am montat telul la robot, am pus un praf de sare in albusuri si am pornit robotul ca sa bata albusurile spuma, la viteza cea mai mare 4.

 

Am cantarit zaharul pe care urma sa il pun in albusuri ca sa obtin bezeaua.

Cand albusurile au fost spuma tare, am inceput sa pun cate putin zahar.

  

Am micsorat intai viteza, ca sa nu sara zaharul afara din bol - apoi am marit din nou viteza si am lasat sa bata 10-20 de secunde pana sa pun urmatoarea cantitate de zahar - si tot asa, pana cand am terminat de pus tot zaharul.

Am lasat sa bata albusul cam10 minute, pana cand s-a topit zaharul si nu l-am mai simtit intre degete. Am facut de vreo 2 ori incercarea, oprind robotul si luand putin albus batut intre degete.

Daca tot am oprit robotul, am dat jos albusul de pe peretii bolului, ca sa nu ramana zahar pe-acolo si ca sa se amestece tot albusul uniform.

Am mai incercat dupa cateva minute din nou si atunci cand nu am mai simtit zahar in albus am oprit robotul ca sa pun amestecul de amidon cu otet, care trebuia sa faca bezeaua sa ramana gumoasa in interior.
Am amestecat amidonul cu otetul intr-un castronel si apoi l-am turnat peste albusuri.

 

 

Am pornit robotul ca sa mai amestece albusurile cu otetul si cu amidonul pentru inca cateva secunde, ca sa fie tot amestecul uniform. Bezeaua a devenit lucioasa si gumoasa.

Am scuturat bine telul de albusul adunat pe el si am adunat bezeaua cu paleta de cauciuc.

Am pregatit tava de aragaz pe care urma sa coc bezeaua. Eu coc foile de bezea pentru tortul de bezea pe fundul tavii, ca sa poata fi scoase usor, in caz ca se lipesc. De asemenea, am vazut ca cei mai multi cofetari coc Pavlova pe o tava cu marginile foarte joase. Am si eu o tava asemanatoare, dar fiind de aluminiu, s-a cam deformat si nu mai e dreapta. De aceea am preferat sa coc Pavlova pe fundul tavii de aragaz.
Dar inainte de a aseza bezeaua pe tava, am dat drumul la cuptor sa se incalzeasca la 140C, adica la foc mic.
Reteta spune ca diametrul blatului de bezea trebuie sa fie de 20 cm. Am cautat o oala cu acest diametru, ca sa o folosesc drept sablon. Masurand cu linia diametrul oalelor mele. am gasit una care avea 21 cm, asadar era numai buna - 1 cm in plus nu conta.

Am luat o bucata de foaie de copt de marimea fundului tavii de aragaz. Apoi am pus oala cu gura pe foaie si am trasat cu un pix in jurul ei.

 

Am intors foaia pe partea cealalta, ca sa nu se ia pe bezea pasta de pix trasata pe hartie.

 

Urmand exemplul altor cofetari (pentru ca stiu ei ce stiu!) am pus cate putina compozitie in cele 4 colturi ale tavii, pe care sa stea lipita foaia de copt. Acest lucru m-a ajutat atunci cand am pus bezeaua si am intins-o pe foaie, ca sa nu "fuga" foaia. Am asezat foaia si am apasat pe colturi ca sa se lipeasca bine.

 

Am pus toata compozitia in interiorul cercului si am intins-o pana la marginile cercului, apasand usor pe bezea si impingand-o spre margini, in asa fel incat sa ii dau forma rotunda.

 

Am facut un cuibusor in mijloc, in care urma sa pun frisca si sosul de fructe de padure.

Reteta spune ca nu trebuie sa fie o forma perfecta, ba chiar asta mi-a placut cel mai mult si anume faptul ca avea varfuri si bucle.

Am micsorat focul la cuptor de la 140C la 130C si am pus tava cu blatul de bezea pentru o ora la copt.

 

 

Eu am cuptor electric si pot sa potrivesc focul special pentru a coace o bezea, dar la cuptorul obisnuit bezeaua (sau bezelele mai mici) se coc cu usa cuptorului intredeschisa.
Dupa o ora am oprit focul si am lasat bezeaua sa se raceasca  in cuptor pentru pana a doua zi.

Abia a doua zi am facut si siropul de fructe de padure din fructele pe care le-am gasit eu la magazin : coacaze, mure, zmeura si afine. Le-am spalat intai pe fiecare in cutiuta lor, cu un jet de apa rece si le-am scurs bine.

Am ales 2 ciorchini mai plini de coacaze rosii pentru decor, iar pe restul coacazelor le-am curatat de pe ciorchini si le-am pus intr-o craticioara mica, la fel cum am facut si sosul pentru tortul alb cu zmeura si coacaze rosii.

 

Am pus si murele in craticioara.

 

Am pus zaharul deasupra si am pus craticioara pe ochiul cel mai mic al aragazului, dat la potrivit.

Am amestecat usor fructele pana cand s-a topit zaharul.

  

Apoi am stins focul si am pus afinele in sos.

Am amestecat usor si apoi l-am lasat sa se raceasca.

Abia cand sosul a fost rece am adaugat si zmeura.

 

Odata sosul pregatit si gata racit, am batut frisca pana cand s-a facut destul de tare incat telul sa lase urme. Nu bat frisca prea tare, pentru ca se poate taia.

Am scos bezeaua din cuptor si am constatat ca era perfecta : tare la exterior si mai moale in interior...dar asta nu am verificat, ci am vazut abia cand am gustat din ea.

 

Am dezlipit foarte usor blatul de bezea de pe foaia de copt si am pus-o pe un platou.

Am pus frisca in golul din mijloc. Am facut si in frisca o adancitura la mijloc, in care urma sa pun sosul de fructe.

 

Am pus fructele cu sos cu tot si am asezat deasupra si ciorchinii de coacaze rosii pastrati.

Arata bine, nu?

 

Am taiat din Pavlova si am gustat.

 

E intr-adevar un desert de exceptie, dulce si acrisor, pufos si racoritor. Dar e de preferat sa fie mancat tot odata, altfel se scurge siropul si se imprastie pe platou si pe langa. Totusi, bezeaua nu s-a inmuiat, chiar daca am tinut-o vreo 2 zile in frigider. In interior era gumoasa, asa cum trebuia.

De altfel, chiar asa iti vine, sa o mananci pe toata odata, atat e de buna!
Pofta buna si voua si spor la treaba!