Clatite de post cu mere
Ce sa fac eu dulce, in aceasta zi de post? Am niste mere - din acelea salbatice, furate din cimitir - dar as vrea ceva rapid, nu la cuptor - mai ales ca e si foarte cald. Uite-asa m-am gandit la clatite, dar nu asa, simple, ci facute cu mere. Stiu ca se pot face pancakes (celebrele clatite americane) cu fructe, dar ale noastre se fac dintotdeauna simple si umplute cu dulceata. Dar ce ma impiedica sa incerc, mai ales ca aveam o pofta de mere si clatite la un loc, astfel ca m-am si apucat sa le pregatesc.
Am facut un aluat cu suc Brifcor, in loc de apa minerala (care mai avea si un pic de gust) cu faina si un varf de cutit de praf de copt. Am pus vanilie, rom si putin zahar - neaparat si putin ulei, ca sa nu se prinda de tigaie. Dar ce se mai prinde de tigaile astea moderne? N-am avut nici o grija!
Am ras vreo 2 mere mici si le-am copt in clatite, care au iesit delicioase!
Pentru aluat
- 1 cana de faina
- 1 cana de suc Brifcor (sau apa minerala)
- 1 lingura de zahar
- 1/4 de lingurita de praf de copt
- 1 lingurita de ulei
Pentru umplutura
- 2 mere mici
- 1 lingura de zahar si putina scortisoara
- cateva lingurite de margarina (poate sa fie si tartinabila)
Am facut aluatul la fel ca la orice clatite, doar ca nu am pus oua si lapte.




Am amestecat toate ingredientele in castron cu telul, ca sa desfac toate cocoloasele.


Am ras merele si le-am amestecat cu zahar si scortisoara.
Am pus o lingurita de margarina in tigaie si am dat la foc mic. Am pus o lingura de mere rase si le-am rasfirat pe tot fundul tigaii.
Apoi am turnat un polonic mai mic, plin cu aluat, dar cu grija sa nu se deranjeze merele.
Clatita trebuia sa fie mai groasa decat acelea pe care le umplu cu dulceata. Aluatul trebuia sa acopere bine merele, ca sa nu se imprastie.
Am lasat clatita sa se coaca la focul mare, dat la mic, pana cand a inceput sa se maroneasca pe margine. Apoi am intors clatita cu ajutorul unei spatule de lemn, cu care am dezlipit marginile, care s-au lipit de la zaharul din mere. Am bagat spatula si pe sub clatita, dezlipind-o usor, apoi am intors-o.
Merele s-au caramelizat putin, iar clatitele au iesit delicioase. Nu a fost nevoie sa le mai umplu cu nimic, ci le-am mancat asa cum erau, ba chiar pot sa spun ca le-am devorat cu pofta.
Din aluatul ramas, amestecat cu un ou, am facut clatite si pentru fiul meu, care nu tine post. Nu ca nu s-ar fi batut cu noi si pe clatitele cu mere!
Pofta buna si voua, daca vreti sa incercati!
Comentarii
Trimiteți un comentariu