Tort de ciocolata cu zmeura

Doar cand auzi de ciocolata si zmeura, iti lasa gura apa, d-apai sa si vezi aceasta reteta si cum arata tortul!
Eu am vazut reteta la TV - este a lui Lorraine Pascal - si mi-a ramas in cap, ca una dintre retetele pe care le voi face candva, negresit! Cel mai de efect ornament al tortului - pe langa zmeura - sunt tigaretele de ciocolata, puse una langa alta, pe marginea tortului, inconjurandu-l. Astfel ca arata ca un  cosulet plin cu zmeura! Cum sa nu poftesc la asa o bunatate?
De fapt, nu doar ca am poftit ci, mai mult, mi-am dorit sa decorez un astfel de tort. De aceea, fiind in concediu si avand mult timp la dispozitie - pentru ca afara ploua de rupea - m-am gandit sa profit de zmeura, pana nu se trece. Nu era ziua nimanui dintre noi, cei din familie - nici macar a vreunui prieten, ca sa am motiv sa fac acest tort - dar trebuia sa-l fac acum, cat timp mai aveam zmeura proaspata si, mai ales, gratuita - din gradina proprie! Imi parea rau ca nu m-am gandit mai devreme, cand culegeam cate o cana de zmeura pe zi - de aceea am putut sa fac si gem de zmeura - dar inca mai era destula, ca sa pot strange indeajuns de multa, cat sa pun peste tort.
Mai era problema tigaretelor de ciocolata, pe care doamna respectiva le-a cumparat gata facute, de aceea aratau atat de bine. Dar, m-am gandit ca as putea sa fac si eu ceva asemanator, asa cum fac rulourile de ciocolata pentru tortul "Padurea Neagra".
Odata rezolvata si aceasta problema, mai ramanea sa cumpar ingredientele necesare si sa ma apuc de treaba. Nimic mai placut decat sa gatesti intr-o zi ploioasa si racoroasa! Daca ar fi fost caldura obisnuita din luna lui cuptor, nu as mai fi facut tortul cu zmeura nici in acest an.

Ingrediente

Pentru blat

- 200 g unt moale
- 4 oua
- 200 g zahar tos (8 linguri pline)
- 140 g faina (3 linguri cu varf mare)
- 60 g cacao (2 linguri cu varf)
- 1 plic de praf de copt (2 lingurite rase)
- o forma de tort de 20 cm diametru (merge si mai mare)

Pentru crema

- 250 g unt moale
- 500 g zahar pudra (de calitate, adica chiar praf)
- 100 g ciocolata menaj amaruie, topita si racorita
- 1 lingurita de ulei de floarea-soarelui

Pentru decorul de rulouri de ciocolata

- 200 g ciocolata menaj amaruie
- 2 lingurite de ulei de floarea-soarelui

In plus, pentru decorarea tortului pe deasupra

- o cana-doua de zmeura

Intai am facut blatul, care trebuia sa aiba timp sa se raceasca. Am scos pachetul de unt din frigider, cu o jumatate de ora inainte, ca sa se inmoaie. Zmeura, proaspat culeasa, era in frigider. Nu aveam chiar cata as fi vrut, dar era destula. Asa ca m-am apucat de treaba.
Am tapetat forma mea de tort cu inel detasabil care are 25 cm diametru. Dezavantajul la un tort cu diametru mai mare e ca as fi avut nevoie de mai multa zmeura pentru a decora suprafata mai mare, dar m-am descurcat.
Am trasat fundul formei pe o foaie de copt si l-am decupat cu o foarfeca.

 

Am asezat cercul de hartie pe fundul formei de copt, fara a-l unge.

 

Apoi am taiat cateva fasii late - cat e de inalta forma - si lungi - cat sa acopere toata marginea formei. Am mai taiat o bucatica mica, daca nu au fost indeajuns fasiile taiate.

 

Am uns cu unt  pe marginea formei, ca sa stea bine hartia de copt, apoi am lipit fasiile de hartie.

 

Am dat drumul la cuptor la foc potrivit de 180 C, ca sa se incalzeasca bine, in timp ce am facut aluatul.
Avand robotul de bucatarie, totul a fost foarte simplu. Am masurat ingredientele uscate cu o lingura mare, cu care masor de obicei, de aceea stiu gramajele, pentru fiecare ingredient. Pentru orice eventualitate - fiind o reteta noua si sofisticata- am si cantarit fiecare ingredient, astfel incat sa stiu exact cate linguri sa pun din fiecare si sa nu mai fie nevoie sa cantaresc neaparat si alta data. Totodata, am putut sa notez si pentru cei care nu au cantar de bucatarie, ca sa stie cum sa masoare cantitatile.

 

 

Am amestecat ingredientele uscate intr-un castronel, ca sa fie pregatite : zaharul cu faina si praful de copt.

 

Am pus untul in bolul robotului si am adaugat zaharul, apoi am dat drumul robotului sa amestece la viteza 2 pana cand s-a incorporat zaharul (ca sa nu il zboare afara din bol). Am dat apoi la viteza 3, pana cand crema a devenit pufoasa - cam un minut-doua.

 

Am mai oprit o data robotul, ca sa curat untul de pe marginea  bolului, pentru a se putea amesteca si  acesta cu restul compozitiei.

 

Asta e poate unicul dezavantaj - ca sa zic asa - al robotului de bucatarie, care mai incetineste treaba, dar merita, pentru ca nu e nevoie decat de acest mic "efort" pentru a face o prajitura.
Am pornit din nou robotul pentru cateva secunde si apoi l-am oprit din nou ca sa pun primele doua oua.

 

Am pornit robotul, pana cand s-au incorporat ouale, apoi am micsorat viteza la 2 si am adaugat jumatate din ingredientele uscate, fara a mai opri robotul.

Am marit din nou viteza la 3 si am lasat cateva secunde, ca sa se incorporeze bine.
Am oprit robotul si am pus si celelalte 2 oua, repetand toate operatiunile.

Am adaugat in restul ingredientelor uscate sarea si cacaoa (pe care uitasem sa le pun de la inceput) si le-am pus in bol.

 

Am mai lasat sa amestece putin, pana s-au incorporat bine.

 

Am pus aluatul de tort in forma tapetata, l-am nivelat bine cu paleta de cauciuc - am curatat bine si bolul cu paleta.

 

 

Apoi am pus blatul la copt, la foc potrivit de 180 C, pentru 35-40 de minute.
Dupa 35 de minute, am incercat blatul cu o scobitoare, pe care am infipt-o chiar in mijloc.

Scobitoarea a iesit curata, deci blatul era copt. Am oprit focul si am scos forma din cuptor, apoi am lasat blatul sa se raceasca in forma.

Intre timp, m-am gandit sa fac "tigaretele" de ciocolata, care oricum trebuiau sa stea la frigider, sa fie reci, pana sa le pun pe tort. Crema urma sa o fac abia pe urma, cand se racea blatul, pentru a fi moale, ca tigaretele sa se lipeasca usor.
La fel ca si la tortul "Padurea Neagra", am taiat cu cutitul, in bucatele subtiri, cele 200 g de ciocolata, apoi am pus-o la topit, in bain-marie.

Adica am pus o oala mica cu 2 degete de apa pe foc potrivit, iar deasupra am asezat un castron de ceramica (merge si o alta craticioara) care intra perfect in oala, in asa fel incat, atunci cand apa fierbe, sa nu iasa aburii pe langa castron.

Am pus ciocolata in castron, am adaugat 2 lingurite de ulei de foarea-soarelui si am asteptat cateva minute.

Castronul s-a incalzit, iar ciocolata a inceput sa se topeasca. Am amestecat-o cu o lingura, ca sa grabesc topirea, pentru ca ciocolata sa nu stea prea mult pe foc. Cand a fost topita in intregime, am oprit focul, dar am lasat castronul pe oala cu apa fierbinte, ca sa stea calda. Fiind mai multa ciocolata, nu aveam unde sa o intind pe toata, de aceea am pus intai jumatate, apoi si restul.

Am pus deci vreo 3 linguri pe fundul unei tavi de inox si am intins ciocolata cu un cutit mai lung si mai lat, cu care urma sa fac si tigaretele.

 

Am facut exact ca si la rulourile de ciocolata pentru tortul "Padurea Neagra" : am intins ciocolata in strat cat mai subtire pe fundul tavii, apoi am bagat tava la rece, in frigider, pentru cateva minute, pana cand s-a intarit putin ciocolata. Nu e nevoie sa stea decat atat ca sa nu se mai lipeasca ciocolata de deget si sa devina mata, nu lucioasa.

 

Intre timp, restul de ciocolata topita a stat in castron, in bain-marie, dar cu focul oprit, ca sa ramana topita.
Dupa vreo 5 minute, am scos ciocolata din frigider si incercat sa vad daca s-a intarit cum trebuie, impingand-o cu lama cutitului, incepand de la una din margini.

 

Era numai buna si deja facusem o tigareta.

Am continuat sa rulez ciocolata, lasand sa se infasoare un strat-doua, chiar si trei de ciocolata, cum s-a nimerit, ca nu sunt prea experta in asta. Dar uite-asa mai invat! Pe masura ce faceam un rulou, il puneam pe o hartie de copt, intinsa pe o tava, ca sa le pot dezlipi usor.

Am facut cateva pe care le-am pus direct pe o farfurie si pe acelea cu greu le-am dezlipit. Pe masura ce am umplut tava, am pus-o repede la rece, pentru a se intari "tigaretele".  Nu aratau ele prea profesional, dar macar semanau, nu?
Desigur, intre timp, ciocolata de pa fundul tavii s-a mai inmuiat, de aceea a fost nevoie sa mai bag putin tava la frigider si sa continui dupa ce aceasta s-a intarit din nou.
Dupa ce am terminat de facut rulouri cu toata ciocolata de pe tava, am intins si restul de ciocolata si am pus-o la rece pentru 5 minute.

Am facut alte rulouri, pe care le-am pus in frigider, la rece.
Am scos si untul pentru crema din frigider si l-am lasat o jumatate de ora, sa se inmoaie.

Cand blatul a fost rece, m-am apucat sa fac crema.
Am topit intai ciocolata, in acelasi castron, in bain-marie, la fel ca pentru rulouri.

 

 

Cand a fost topita, am dat castronul jos de pe oala cu apa - cu grija, folosind un servet, ca sa nu ma friga - si am lasat ciocolata sa se racoreasca.

A se racori, la ciocolata, nu e acelasi lucru ca la blat, adica ciocolata trebuie sa ramana fluida, sa curga, dar sa nu mai fie fierbinte, cat sa nu friga la deget. Fiind racoare afara, am lasat castronul la geam si am mai amestecat din cand in cand in el, ca sa nu se racoreasca ciocolata neuniform
Am pus untul pentru crema in bolul robotului de bucatarie, la care am atasat telul.

Am pus si zaharul pudra si am lasat sa amestece la viteza mica 2 intai, apoi am dat la 3. Am oprit putin robotul, ca sa dau jos untul care fusese aruncat pe peretii bolului.

 

Cand a inceput sa se faca spuma, am dat la viteza  4 pentru inca un minut.

A fost o problema cu zaharul pudra, care nu era chiar atat de pudra si nu parea sa se topeasca, astfel incat crema sa fie fina - adica, se simtea zaharul. Am lasat sa se amestece mai mult de 5 minute, dar nimic.

Pentru ca, intre timp, ciocolata se racorise, am turnat-o in bol, peste crema, in timp ce se amesteca, fara sa opresc robotul.

 

Am avut grija sa o torn in fir subtire, ca sa se amestece bine in crema. Am mai lasat inca 2-3 minute sa se bata crema, apoi am oprit robotul.

 

Zaharul inca mai se simtea, dar l-am lasat asa, pentru ca mi-am dat seama ca nu era de buna calitate, adica nu era chiar pudra, cum ar fi trebuit. De altfel, gandindu-ma mai bine, nici un zahar pe care l-am cumparat nu e chiar pudra-pudra, ci doar acela vanilinat, de la Dr. Oetker. Merita sa incerc data viitoare si cu acel zahar pudra, poate astfel crema va iesi mai bine. La fel mi s-a intamplat si cand am facut crema pentru briosele cu caramel : desi buna, crema nu era fina, ci se simtea zaharul pe care il puteam crantani. In fine, totul tine de experienta si astfel invatam...desi, e frustrant sa nu poti sa gasesti produse de calitatea scrisa pe eticheta. Inteleg ca daca scrie "zahar pudra" trebuie sa fie pudra, nu aproape pudra!
Crema odata facuta, am inceput montarea tortului. Am desfacut hartia de copt de pe blat.

 

Apoi am taiat blatul in 2 pe orizontala, ca si la tortul "Padurea Neagra" : intai pe margine, apoi am patruns mai adanc cu cutitul, invartind blatul, astfel incat sectiunea sa fie dreapta.

Am dat blatul superior deoparte si am pus jumatate din crema pe blatul inferior, niveland bine cu paleta de cauciuc. In reteta se spune ca trebuie sa fie un strat de cam 1 cm grosime.

 

 

Am asezat si blatul superior deasupra.

Apoi am acoperit tot tortul cu restul de crema, si deasupra si pe margini.

 

 

 

Imediat am pus "tigaretele" de ciocolata, pe care le-am lipit de crema, una langa alta, in asa fel incat au imbracat partea laterala a tortului.

 

Nu erau toate de aceeasi marine si nici macar nu erau toate cat de cat la fel, dar am reusit sa imbrac tortul cu toate rulourile de ciocolata pe care le aveam. Unele erau mai inalte, de aceea , fie le-a rupt in dou, fie am rupt doar o bucata din ele, obtinand astfel alte bucati de rulou pe care sa le lipesc de tort.

 

Cand am terminat, am constatat ca erau cam neuniforme, de aceea am taiat cu o foarfeca varfurile, ca sa fie - cat de cat - la aceeasi inaltime. Nici nu era nevoie sa fie mai inalte decat tortul, ca in reteta originala, pentru ca eu nu aveam atata zmeura, pe care sa o pun intr-un strat mai gros deasupra. Fiind si tortul mai mare in diametru, zmeura mi-a ajuns cam cat sa umple 3 sferturi de tort. Am ales sa o pun chiar pe mijloc. In partile goale ramase, am pus sfaramaturile de ciocolata, ramase de la rulouri.

 

 

Dar am mai completat in ziua urmatoare, cu alta zmeura, proaspat culeasa si astfel am umplut toata fata tortului - atat cat mai ramasese, dupa ce mancasem deja 2 felii din el.

 

Chair daca crema nu era atat de fina cum ar fi trebuit, torul era intr-adevar de exceptie! Gustul de brownie al blatului, cu gustul cremei in care se simtea ciocolata, la care se adauga gustul dulce-acrisor al zmeurei, plus ciocolata din "tigarete", era divin! Zmeura completa dulceata cremei - care era dulce, nu gluma! - astfel incat la fiecare imbucatura, era musai sa fie si o zmeura, altfel ar fi fost un tort obisnuit de ciocolata.

Pofta buna si voua si spor la treaba, daca vreti sa incercati acest tort!