Casuta de turta dulce dupa reteta lui Mary Berry

De mult voiam sa fac o casuta de turta dulce si as fi vrut sa incerc pe cea de la Lidl, cu toate componentele gata facute, doar sa o montez - dar n-am reusit sa fiu pe faza si, pana sa ma hotarasc sa o cumpar, disparea din magazin. Se pare ca e mare cerere de casute de turta dulce! Dar, dupa ce am vazut reteta lui Mary Berry, m-am hotarat sa fac eu casuta cu totul. Am studiat-o bine si, apoi, am vazut si alte retete, pentru a-mi face o idee. La prima vedere, nu e mare lucru, insa, dupa cum am vazut, lipitul peretilor casutei e cea mai mare provocare. Multe gospodine se plang ca glazura de albus nu lipeste bine si au incercat sa lipeasca mai bine cu zahar ars. Insa eu am mare incredere in retetele lui Mary Berry, care sunt fara cusur si mi-au iesit mereu cum trebuie, asa ca am facut totul dupa reteta ei si nu am avut nici o problema...prea mare, pentru ca vreo 2 tot au fost, desi mai mici. Prima a fost ca nu gaseam sirop auriu (golden syrup), care se gaseste in UK, dar nu si in Romania. Initial, m-am gandit sa pun miere, stiind ca, la noi, turta dulce se face cu miere. Totusi, stiam ca produsele de patiserie, gen biscuiti, tarte si alte "coji", trebuie sa fie tari (adica, legate) dar totusi fragede cand musti din ele. Apa e un liant pentru ingredientele din aluatul de tarte si de biscuiti, deci si de turta dulce. Ca sa nu imi bat capul cu cata apa sa pun sau nu, m-am gandit sa caut o reteta de sirop auriu, pentru a-l face singura. Si nici nu e mare lucru, ci un sirop ca la dulceata, doar ca se lasa pana se caramelizeaza zaharul, pentru a avea aroma si gustul de zahar ars. A doua provocare a fost sa gasesc butoni de ciocolata, mari cam cat o moneda de 50 de bani. Nu am gasit nicaieri, nici macar un buton mic, d-apai mare! Am gasit banuti de ciocolata, dar nu erau toti la fel, asa ca am preferat sa ii fac si pe acestia tot eu. Si uite cum am numarat cati butoni a pus Mary Berry pe casuta ei de turta dulce si am socotit cam cat de mari trebuiau sa fie. Erau nici mai mult nici mai putin decat 90 de butoni!!! Ce era sa fac, m-am apucat sa caut prin casa ceva rotund, pe care sa il iau de model. Am gasit o canuta de jucarie, care avea diametru exact care imi trebuia. Si am trasat 90 de cercuri pe o coala de hartie de copt. Asa a trecut prima zi, apoi in a doua am copt peretii casutei, in a treia am facut glazura si am lipit peretii, iar in a patra zi am lipit acoperisul si am terminat de decorat casa - chiar in Ajun de Craciun, ceea ce a fost minunat, pentru ca am putut sa o daruiesc nepotilor mei, care s-au bucurat foarte tare cand au vazut-o. A fost ceva munca, dar mi-a placut si am avut si satisfactia ca le-am daruit nepotilor ceva deosebit.

Ingrediente pentru o casuta de turta dulce

Pentru blat

- 375 g unt moale

- 300 g zahar brun

- 150 g sirop auriu (sau miere)

- 5 linguri de apa rece, la nevoie

- 900 g faina

- 1 lingura bicarbonat de sodiu

- 2 linguri ghimbir pudra

Pentru glazura de albus

- 3 albusuri

- 675 g zahar pudra cernut

- 3 lingurite de zeama de lamaie

Pentru decor

- 15 bomboane de zahar (dropsuri) galbene, rosii sau portocalii

- 1 bucata patrata de carton cu latura de 30 cm

- 200 g butoni mari de ciocolata cu lapte, pentru "tigla" de pe casa

- 1 punga de bomboane colorate Skittles

In plus

- sablon pentru casuta dupa desenul peretilor casei

- 6 scobitori

Reteta lui Mary Berry are un fisier in care sunt desenele peretilor casei, in marimea 1:1, adica atat de mare cat va fi casuta de turta dulce. Nu am facut mare lucru, decat sa il deschid si sa le scot la imprimanta.

Apoi am facut un sablon dupa fiecare parte a casei, decupand formele de fatada a casei, peretii laterali si acoperisul, plus bucatile pentru cosul casei si un bradut. Avand sabloanele, am putut sa incep sa fac aluatul.

Intai a trebuit sa fac siropul auriu, care se face in cateva minute. In UK, acesta se gaseste gata facut, in magazine. Dar, de fapt nu e mare lucru, ci doar apa cu zahar caramelizat, adica un caramel fara smantana lichida si unt. Eu am gasit o reteta de incredere si l-am facut fara probleme.

Am pus siropul auriu, zaharul brun si untul intr-o cratita mai mare, pe care am asezat-o pe foc mediu spre mare.

Am amestecat usor, cu o lingura de lemn, pana cand s-a topit tot zaharul.

Intre timp, am cantarit faina si am varsat-o intr-un castron mai mare, de aproximativ 3 litri. Am adaugat bicarbonatul si praful de ghimbir peste faina.

Am amestecat usor cu un tel si apoi am facut un gol in mijloc.

Cand s-a topit zaharul si untul, am turnat amestecul de unt topit peste faina.

Am amestecat cu lingura, pana cand s-a incorporat bine faina. 

Cand s-a racorit aluatul, atat cat sa pot amesteca cu mana, am framantat mai bine, cam un minut, obtinand un aluat mai mult tare. 

Acesta trebuie lucrat imediat, altfel se intareste si se faramiteaza. Eu l-am lasat vreo ora, dar cand am inceput sa il intind, mi-am dat seama ca era prea sfaramicios. De aceea, a trebuit sa il sfaram pur si simplu cu mana inapoi in castron, apoi am mai adaugat cateva linguri de apa rece, pentru a-l inmuia si a-l face mai maleabil, pentru a-l putea intinde usor.

Am framantat apoi cu mana, pana ce aluatul s-a omogenizat si s-a inmuiat, devenind maleabil.

L-am impartit in 5 parti egale, cate una pentru cate un perete al casei, plus acoperisul.  Am impartit apoi una din bucati in 2 parti egale, pentru a obtine peretii laterali, care erau mai mici.

Aluatul fiind foarte gras si lipicios, trebuie intins intre 2 bucati de folie de plastic sau cu faina presarata pe blat si pe sucitor. Mary Berry spune sa il intind intre 2 folii, asa ca i-am ascultat sfatul si bine am facut. Am taiat o bucata lunga de folie de plastic, am asezat o bucata de aluat pe folie, la 1/3 de margine si apoi am unitcapetele foliei, suprapunand folia peste aluat. 

Am intins usor aluatul, cu sucitorul, fara sa apas prea tare, intr-o foaie groasa de 6-7 mm. 

Nu e greu de masurat, pentru ca fiecare foaie se intinde atat de mare cat e sablonul unui perete, deci si grosimea e cea care trebuie. A fost nevoie doar sa am grija nu fie mai subtire intr-o parte si mai groasa in cealalta, adica sa aiba cat de cat, aceeasi grosime peste tot. Am masurat intai, punand sablonul pe foaie, sa vad daca foaia e destul de mare.

Apoi am ridicat partea de folie de deasupra si am asezat sablonul de fatada pe foaia de aluat. Am decupat dupa conturul sablonului, cu o rotita de pizza.

Am trasat doar cu cutitul (fara sa patrund aluatul pana la fund) formele de geam si usa, plus steaua de pe fatada. 

Pentru stea, era mai usor daca foloseam o forma de stea de fursecuri, dar eu am preferat sa trasez steaua dupa sablon.

Am dat deoparte bucatile decupate de pe margini si apoi am acoperit fatada din nou cu folia, impaturind-o bine, pentru a o putea muta mai usor pe tava in care urma sa o coc.

Am pus cate o bucata de hartie de copt in 3 tavi. Am asezat fatada invelita in folie pe una din tavi, de preferinta cea mai mare. Eu nu am 3 tavi la fel, de aceea doar una e mai mare, in care voiam sa pun partile cele mai mari ale casei. De fapt, am potrivit toate bucatile de turta dulce in asa fel incat sa intre toate in cele 3 tavi.

Am decupat si celelalte parti ale casei, asezandu-le in asa fel in tavi, incat sa intre toate in cele trei tavi.

Spatele casei era identic cu fata, doar ca nu am mai decupat usa. Peretii casei mi-au intrat in cele doua tavi mai mari.

Pe masura ce am decupat formele si am umplut cate o tava, am dat-o la frigider pentru cel putin o jumatate de ora, sa se intareasca. Acest lucru era necesar pentru a putea manevra mai bine bucatile de aluat, fara sa se rupa, atunci cand urma sa le scot din folie. Plus ca asta m-a ajutat si la decuparea mai usoara a ferestrelor si a usii. De asemenea, aluatul bine racit nu se deformeaza rau la copt, ceea ce la casuta de turta dulce e important, pentru a avea laturi drepte, care se lipesc bine.

Am adunat si intins din nou bucatile de aluat taiate de pe margini, formand o foaie la fel de groasa, de 6-7 cm. Am decupat dupa sablon partile pentru cosul casutei, brazii si 3 triunghiuri de marimea brazilor, dar cu latura de jos dreapta, care sa ajute brazii sa stea drepti, fara sa cada. Le-am asezat pe toate pe cea de-a treia tava, alaturi de toate resturile ramase de la geamuri. 

Apoi am intins din nou si aluatul ramas, din care am decupat mai multe forme de bradut si stelute, folosind niste forme de fursecuri pe care le aveam in casa. Am pus si aceasta tava in frigider, fara a mai inveli formele de turta dulce in folie, pentru ca, fiind mici, le puteam manevra foarte usor, fara sa se rupa.

Intre timp, trecuse mai mult de o jumatate de ora de cand pusesem prima tava in frigider, asa ca am dat drumul la cuptor, sa se incalzeasca la foc mediu de 180 C. Am scos prima tava si am scos foliile de pe bucatile de turta dulce, care erau tari si usor de manevrat.

Am decupat cu cutitul ferestrele si steaua de pe fatada, pe care le-am dat deoparte, urmand sa le asez in a treia tava, cea cu partile mici si cu formele facute din resturile de aluat.

Am decupat usa din fatada casei si am asezat-o alaturi, pe tava.

Am dat prima tava la cuptor la foc potrivit de 180 C cu ventilatie, pentru 7-8 minute si am luat-o apoi pe cea de-a doua din frigider, pentru a decupa ferestrele. Timpul ideal e de 8 minute la bucatile mari si 7 minute la cele mici.

Cand am terminat, am dat si a doua tava la cuptor, impreuna cu prima, socotind cate minute sa stea in plus, fata de prima. M-a ajutat faptul ca, la cuptorul electric, am ceas si pot seta timpul de coacere, care imi arata cate minute au ramas. In acest caz ramasesera 3 minute la prima tava, deci le-am socotit ca fiind si primele 3 minute pentru a doua tava, urmand sa mai stea apoi inca 4 minute in plus.

Intre timp, am pus bomboanele de zahar intr-o punga cu fermoar si le-am spart cu ciocanul de snitele,  pana s-au facut bucatele mici, aproape ca nisipul.

Dupa ce au trecut cele 8 minute, am scos prima tava din cuptor.

Am presarat bomboanele pisate in locasul fiecarei ferestre si al celei in forma de stea, astfel incat sa fie pline, pentru a se putea forma geamul prin topirea bomboanelor. 

Am socotit sa imi ajunga bomboanele pentru toate ferestrele, dar as fi putut sa mai pisez altele, daca nu imi ajungeau.

Am dat tava iar la cuptor pentru 3 minute, pana ce s-au topit bomboanele (fara sa clocoteasca, pentru a nu face bule in geam). In acest timp, numai bine ca s-au copt si formele din cea de-a doua tava, pe care am scos-o odata cu prima, careia i se topisera deja "geamurile". Nu erau ele chiar asa de colorate ca ale lui Mary Berry, ca doar nu erau din UK, ci de-ale noastre, autohtone, mai lesinate!

Turta dulce era usor rumena si neteda la suprafata, fara sa se lipeasca de deget, dar inca moale. S-a intarit insa, dupa racire, ca un biscuit. De aceea, ideal era sa indrept marginile deformate in timpul coptului cu un cutit, imediat ce le-am scos din cuptor. Eu nu am facut asta si a trebuit sa le indrept totusi, inainte de a le lipi si a forma casuta, desi se intarisera. Nu a fost prea dificil, dar era mai bine sa fac asta imediat dupa coacere, chiar daca imi lua ceva timp. Adevarul e ca fiind multe forme, in 3 tavi, e putin contra cronometru si abia am avut timp sa fac fiecare operatiune. Am presarat bomboane si in "geamurile" din a doua tava, pe care am dat-o din nou la cuptor pentru inca 3 minute, pana ce s-a copt aluatul si s-au topit bomboanele.

Apoi am scos din frigider si tava a treia si am dat-o la cuptor pentru 7 minute. Cand au fost coapte, am scos tava si am lasat bucatile de turta dulce sa se raceasca bine. 

Eu am facut bucatile casutei cu o zi inainte si le-am ansamblat a doua zi, dupa cum am avut timp, pentru ca e nevoie de timp si concentrare pentru fiecare etapa, fara intreruperi. Asa ca am ales un moment al zilei in care nu mai aveam nimic de facut, ci doar sa montez casuta.

Cand am fost pregatita sa montez casuta, am facut glazura de albus, numita si glazura regala. Denumirea se pare ca i s-a dat pentru ca a fost prima oara folosita la un tort facut pentru o nunta regala. Glazura se face foarte usor. Am batut albusurile spuma in bolul robotului de bucatarie, la viteza maxima.

Am cantarit zaharul intr-un castron si am stors lamaia.

Cand albusurile au fost bine batute ca o spuma tare, am adaugat zaharul, cate o lingura o data. Am lasat sa se bata cateva secunde, apoi am adaugat urmatoarea lingura de zahar si tot asa.

Am adaugat si zeama de lamaie, cate putina, alternativ cu zaharul. 

La un moment dat, bolul robotului meu Braun nu mai facea fata la cantitatea mare de zahar, asa ca a trebuit sa mut glazura intr-un castron mai mare si sa o amestec cu mixerul vertical.

Am batut albusul cu mixerul pana cand s-a topit zaharul si glazura a devenit ca o crema lucioasa si tare, care se tinea de tel, avand varfuri moi insa.

Am pregatit 2 posuri cu duiuri de marimi diferite: unul cu gaura perfect rotunda, cu diametrul cel mai mic, de maxim 2-3 mm, cu care sa pot face linii subtiri de glazura, pentru decor si altul cu un diametru mediu, de 5-6 mm diametru, pentru lipituri.

Am pus fiecare pos, pe rand intr-un ibric, intorcand laturile in afara, peste ibric. Varful trebuie sa fie indoit, pe fundul ibricului, pentru a nu iesi glazura prin varful duiului.

Am umplut posul cu dui mediu cu jumatate din glazura de albus, cam pana la 3/4 din marimea sa. Am strans capatul de sus cu un elastic, pentru a nu iesi glazura pe sus. La fel am facut si cu celalalt pos, in care am pus restul de glazura. Am pus ambele posuri intr-un castron, cu varfurile in sus, pentru a nu se scurge glazura si le-am dat la frigider, pana cand urma sa le folosesc. Ideal e sa fie folosita in aceeasi zi, desi, chiar si intarita, glazura regala poate fi toxica dupa 24 de ore, fiind facuta din albus crud, netratat termic. Aceasta se intampla, insa, daca oul e contaminat cu salmonella, ceea ce nu se prea mai intampla in zilele noastre, mai ales cu ouale cumparate din sursa sigura. Si, fie vorba intre noi, la o casuta de turta dulce, importanta e casuta in sine, sa fie admirata si nu neaparat sa fie mancata - asta daca nu exista niste nepoti (ca ai mei!) care abia asteapta sa o manance!

Am pregatit si butonii de ciocolata pentru acoperisul casutei, care mi-au luat destul timp, fiind destul de migalosi si multi. Am luat o bucata de folie de copt, pe care am trasat cercurile, pe care urma sa le umplu cu ciocolata topita. 

Am asezat folia cu cercurile desenate pe cate o bucata de carton, ca sa fie usor de transportat pana la frigider, fara a strica butonii de ciocolata. Acestia nu trebuie sa fie prea grosi, ci mai degraba foarte subtiri, pentru a nu ingreuna acoperisul casutei de turta dulce. Am pus ciocolata topita in bain-marie intr-un cornet de hartie de copt si am umplut fiecare cerculet, cautand sa pastrez forma rotunda trasata, pentru a forma butonii de ciocolata - la fel cum fac orice forma de ciocolata pentru decor.  Apoi i-am dat la rece, in frigider, sa se intareasca, pana a doua zi, dar e indeajuns si o jumatate de ora pentru a se intari.

Am reusit sa montez casuta abia in ziua urmatoare. Intre timp, am pregatit un carton dreptunghiular gros, cu o latura mare de 30 cm, pe care sa asez casuta. Ideal era sa fie un carton patrat, dar nu am avut de unde, asa ca am restrans putin "curtea" casutei, ceea ce insemna ca bradutii urmau sa fie mai inghesuiti. Am taiat cartonul de la o cutie mai mare, pe care o aveam in casa de la un cadou. Norocul meu ca sunt pastratoare! Am luat peretele de fatada a casei si am observat ca nu avea laturile chiar drepte, pentru ca se deformasera la copt. De aceea, nu statea bine pe plan orizontal, lucru care ar fi fost o problema ce l-ar fi impiedicat sa stea bine lipit de carton. Plus ca, si partile de acoperis erau deformate si nu s-ar fi lipit bine acoperisul. De aceea era bine sa fi indreptat muchiile chiar dupa ce le-am scos din cuptor. Insa, chiar si asa, cu bucatile de turta dulce intarite, am reusit sa tai partile deformate cu un cutit bine ascutit, niveland toate muchiile, de la toti peretii - daca tot m-am apucat. 

Am asezat muchiile care se imbinau unele langa altele, ca sa le fac cat de cat, sa se imbine bine, pentru a nu avea o casuta diforma, care s-ar fi dezmembrat la prima adiere.

Odata toate muchiile indreptate, puteam sa le decorez, pentru ca e mult mai simplu sa pui glazura pe peretele culcat, decat atunci cand e vertical, glazura fiind moale si avand tendinta sa curga, pana incepe sa se intareasca. Am luat posul cu varful subtire si am inceput sa fac chenarele usilor si ale geamurilor, al usii decupate si ale bradutilor, dupa cum am vazut la casuta lui Mary Berry. 

Glazura in fir subtire se intareste foarte repede, cam in cateva minute si nu era pericol sa se stearga, daca am lipit peretii aproape imediat ce i-am terminat de decorat. 

As fi vrut sa decorez mai mult, dar nu aveam timp de dantelute, cum am vazut la alte casute. Asa ca am ales sa fac casuta mai simpla si eleganta, ca a lui Mary Berry.

Am masurat inainte cum ar trebui sa stea peretii casei, astfel incat sa ramana spatiu egal in parti, in fata si in spate, adica sa potrivesc casuta pe mijlocul cartonului. Nu am facut semne pe carton, dar nu era rau daca faceam. Cum se spune, masori de 10 ori si tai odata! Am scos si cateva cani, cu care am sprijinit peretii, acestea urmand sa fie folositoare si dupa lipirea acestora, pentru sustinere. In sfarsit, am inceput sa montez peretii casutei. Am scos posul cu varful mai larg cu glazura regala, pe care urma sa il folosesc pentru a lipi peretii. Am luat intai peretele de fatada a casei (pe cel cu usa decupata), care era si primul decorat, deci se intarise glazura pe el. Am pus cu posul 2 randuri groase de glazura pe muchia de jos. 

Apoi am asezat peretele repede pe carton, in locul masurat de mine, ochiometric. Chiar daca am gresit putin si a trebuit sa mut peretii in stanga, dreapta, inainte sau inapoi, nu a fost nimic grav, pentru ca oricum cartonul urma sa fie "uns" cu glazura, pentru a sugera zapada si pentru a avea un aspect frumos. Am asezat repede o cana in fata peretelui si una in spate, pentru a-l sustine pana la intarirea glazurii. Oricat ar fi de drept, peretele e prea inalt si greu pentru a sta drept fara proptele.

Am luat si un perete lateral pe care l-am uns cu 2 randuri de glazura pe muchia laterala si pe cea de jos. L-am lipit rapid de carton si de peretele de fatada, asezand si langa acesta o cana. Apoi am luat si cel de-al doilea perete lateral, l-am lipit la fel ca pe primul, de peretele de fatada. Am fost foarte atenta pe ce parte a peretelui de fatada sa lipesc peretii laterali si anume, prin interior, nu lateral. Aceasta le da o stabilitate mai mare peretilor, ceea ce s-a si dovedit ulterior, pentru ca nu am avut nici o problema si nu mi-au cazut peretii, asa cum am vazut in alte tutoriale. Iar glazura regala facuta dupa reteta lui Mary Berry a fost perfecta, s-a intarit in cateva minute, chiar si acolo unde a fost in strat mai gros. Am montat apoi si ultimul perete, pe cel din spatele casei, turnand cate un strat de glazura pe partile din spate ale peretilor laterali si pe partea de jos a peretelui din spate, unindu-le apoi cu grija si apasandu-le usor pe toate, astfel incat sa fie drepte si unite bine intre ele. Am mai pus in unele locuri glazura, prin muchiile interioare, apoi am ridicat glazura cazuta cu un cutit, impingand-o usor psre muchie, pentru a lipi bine peretii. Nu a fost nevoie sa tin prea mult canile langa pereti, pentru ca, in 10 minute, pana am potrivit eu peretii, stateau deja bine lipiti.

Am lipit si usa la intrare, intredeschisa, dupa modelul original, punand glazura in partea de jos si pe muchia legata de tocul usii.

Apoi am pus glazura cu posul mai mare pe cartonul pe care statea casuta, de jur-imprejurul casutei. 

Am intins glazura cu o paleta, astfel incat sa acopar tot cartonul, de la peretii casei pana la marginea cartonului.

Apoi am lipit bradutii de suportii lor si pe fiecare de carton, asezandu-i cum am crezut ca ar fi mai frumos.

Am lasat casuta sa se usuce bine pana a doua zi, cand am pus acoperisul. Chiar la fix, pentru ca a doua zi era Ajunul Craciunului si era si cazul sa termin casuta de turta dulce. Am inceput sa ajustez si acoperisul, decupand partile labartate ale muchiilor, astfel incat sa cada drept pe peretii laterali si pe muchiile peretilor de fatada. Inainte de a lipi bucatile de acoperis, am pus niste "proptele" pe partea de sus a peretilor laterali, adica am folosit scobitorile. 

Am rupt varfurile de la fiecare scobitoare, cam de 1 cm marime. 

Am socotit sa intre cate 6 varfuri pe fiecare muchie de sus a peretilor laterali, tot la ochiometru. Am facut prima gaura cat mai aproape de marginea muchiei, cu varful taiat al scobitorii tinut cat mai perpendicular pe muchie, pentru a nu rupe peretele. L-am impins in perete cam 3/4 din lungimea sa. Am procedat la fel cu toate varfurile, pe care le-am infipt in peretii laterali, cu distanta egala intre ele.  

Am scos apoi, pe rand, fiecare varf pentru a il infige cu partea opusa in gaura facuta, deci cu varful in sus. Astfel am obtinut o siguranta mai mare pentru a propti cum trebuie partile acoperisului. Sigur, acestea trebuie scoase inainte de a manca casuta de turta dulce.

Am pus glazura din belsug pe langa scobitorile de pe un perete lateral si pe laturile oblice de pe aceeasi parte al fatadei si peretelui din spatele casei. 

Am asezat peste aceste laturi o parte a acoperisului, pe care am potrivit-o sa cada perfect peste toate laturile, apasand usor peste partea cu scobitorile, care astfel au intrat in bucata de turta dulce, tinand-o sa nu alunece. Astfel, s-a lipit cum trebuie de peretii casei.

Am procedat la fel si cu a doua parte a acoperisului, lipind-o la fel. Am avut grija sa potrivesc si cele doua parti ale acoperisului intre ele, sa nu fie una mai in fata sau mai in spate. Glazura si-a facut treaba si la acoperis, chiar mai bine decat ma asteptam.

Odata lipite bucatile de acoperis, am lipit apoi si cosul pe casa. Am inceput cu una din partile decupate, pe care am asezat-o exact pe muchia acoperisului, spre spatele casei. Am pus o scobitoare in spate, pentru a o sustine. Am dat cu glazura o parte laterala, ca si la casa, pe care am lipit-o de primul perete al cosului.

Am lipit si cea de-a doua parte laterala si imediat si cea de-a doua parte decupata. Am tinut putin apasate partile cosului, potrivindu-le, pentru a fi bine lipite si drepte. In cateva minute cat a durat totul, cosul statea bine lipit, fara sa se miste nici un pic. Am dat cu glazura pe buza cosului, ca si cum ar fi fost acoperit de zapada. Casuta arata foarte bine!

Am scos butonii de ciocolata si bomboanele Skittles din frigider, pentru a decora casuta. Am inceput cu butonii de ciocolata, pe care urma sa ii lipesc pe acoperis. I-am dezlipit intai de foaia de copt, pentru a-i luat usor si rapid, fara sa-i tin prea mult in mana, pentru a nu se topi.

Am mai dat cu glazura pe marginile acoperisului, pe care am lasat sa atarne si niste "turturi". Am lipit apoi cateva bomboane rosii si verzi pe muchia de sus a acoperisului.

Am inceput sa pun butonii din partea de jos a unei laturi, pe care am pus 7 puncte de glazura. Apoi am lipit butonii, unul cate unul, pe fiecare punct de glazura, apasand usor butonul.

Am asezat urmatorul rand intercalat cu primul, pentru a crea aspectul de tigla de pe casa. In partea de sus am "ocolit" cosul si acolo am pus mai putini butoni.

Am lipit butonii si pe partea cealalta a acoperisului. Casuta era aproape gata.

Am continuat cu fatada si cu bradutii, pe care am facut puncte groase de glazura, in locurile in care voiam sa lipesc bomboane. Am lasat cam 1 minut glazura sa se zvante putin, pentru a putea sustine mai bine bomboanele, care altfel alunecau.

Dupa ce am terminat de lipit si bomboanele, in sfarsit casuta era gata. Chiar la timp pentru ca fiica mea venise sa o ia. Am cautat desigur, o cutie mare in care sa o transporte. Desi am avut emotii sa nu se strice, a ajuns cu bine la nepotii mei, care s-au bucurat si au fost uimiti de cadoul meu. Ba chiar nu au rezistat si au si mancat cate un bradut!

Casuta mea de turta dulce a fost un succes. Pe langa faptul ca era foarte frumoasa si bine facuta si lipita, a fost si gustoasa. A fost multa munca, dar a meritat, mai ales pentru ca m-am distrat de minune. Arata foarte frumos, dar mai ales cu o lumina in interior. Am pus o candela mica, pe care o las sa arda cateva minute. 

Spor la treaba si pofta buna si voua!