Ciresata

 Uite ca am facut-o si pe-asta! Nu am mai facut niciodata ciresata, dar, pentru ca ciresul meu face atat de multe cirese, am zis sa incerc. Am avut multe cirese anul acesta - nu chiar ca in anii trecuti, dar au fost foarte coapte, deci foarte dulci. Asta pentru ca nu am fost acasa si nu am apucat sa culeg cirese timp de o saptamana, iar in acest timp acestea s-au copt atat de mult incat au devenit aproape negre. Spre norocul meu, nu s-au stricat pentru ca nu a plouat  ca in anii trecuti. Ce-i drept, au avut ceva chiriasi, dar cine ii baga in seama, atunci cand ciresele sunt sanatoase...pentru ca de-aia se baga si viermisorii acolo, pentru ca au hrana sanatoasa. Da, stiu, pare cam scarbos, dar cine are gradina cu ciresi, stie ca aproape ca nu exista cirese fara viermi. Trebuie sa recunosc ca stropesc pomii cu insecticide si fungicide, pentru a-i feri de insecte daunatoare si de boli, dar nu stiu cum se face ca tot apar viermi in cirese, mai ales atunci cand nu le culeg mai din timp si stau prea mult in pom. Dar astea sunt alte probleme, fara legatura cu ciresata mea. Asadar, avand atatea cirese si neavand ce face cu ele, am facut si ciresata, dupa reteta celor de la savoriurbane. E o reteta deosebita fata de ceea ce stiam eu pana acum, in sensul ca ele pun alcoolul peste cirese si abia apoi pun si zaharul, spre deosebire de reteta mea straveche de visinata, la care pun intai zahar peste visine si, abia dupa 10 zile, pun si alcoolul. Mi s-a parut interesant si am incercat si eu reteta lor, urmand ca, peste 2 luni, sa vad  ce a iesit. Mai mult ca sigur ca va fi o ciresata pe cinste, cu asa cirese coapte si uriase. Nu v-am spus ca am cirese pietroase? Ei bine, da, asa sunt! Ti se umple gura cu o singura cireasa, va inchipuiti ce-o fi in damigeana aia cu 5 kg de cirese? Abia astept sa o gust!

Ingrediente pentru o damigeana de 10 litri

- 5 kg de cirese foarte coapte, cu samburi

- 1,5 de zahar

- 2.5 litri de vodca de 40 C

Ca si visinata, ciresata se face foarte simplu si rapid. Am cules intai vreo 2 galeti de cirese, apoi le-am cantarit. Am pus deoparte 5 kg de cirese.

Le-am spalat bine, intr-un lighean mai mare. 

Le-am agitat bine, ca sa se ia praful si eventualele solutii cu care le-am stropit.

Le-am scurs in maini si le-am pus separat in alt lighean.

 Am mai repetat operatia de 2 ori, ca sa fiu sigura ca sunt foarte curate.

Ciresele mele pietroase s-au facut uriase si erau foarte coapte.

Am adus damigeana curata langa cirese, impreuna cu vodca, pentru a le avea la indemana.

Am pus ciresele in damigeana, una cate una, cat a incaput pe gura damigenei.

 Am pus toate cele 5 kg de cirese in damigeana.

Damigeana era aproape plina!

Am pus apoi si cele 5 sticle de vodca, de cate 500 ml fiecare, in damigeana, peste cirese. Cand am desfacut prima sticla, am constatat ca avea un opritor, pentru a nu curge mult deodata.

Curgea, dar dura prea mult pana se golea, ca sa o tin eu cu mana.

Asa ca am rasturnat-o pe fiecare si am asezat-o pe gura damigenei, pana ce s-a golit.

Am pus dopul la damigeana, avand grija sa pun si o folie de pergament (de copt) in dop, pentru a se inchide mai fest. 

Am impins bine dopul. In acest fel nu va intra aer in damigeana.

 Aceasta metoda e mai buna decat reteta mea de visinata, la care pun intai zaharul si astept 10 zile sa se topeasca, timp in care visinele pot fermenta si se poate intampla chiar o tragedie, cum ar fi sa explodeze damigeana - mie mi s-a intamplat si asta! La aceasta ciresata - ciresele stand in alcool - nu e nici un pericol, pentru ca nu are ce fermenta, fiind o cu totul alta abordare a acestei bauturi, mai putin traditionala si mai mult stiintifica.

A doua zi, am pus si zaharul, cu ajutorul unei palnii cu gura mai larga. Am asezat-o cu gatul in gaura damigenei.

Am turnat usor cate putin zahar, asteptand sa se scurga si apoi am turnat din nou si tot asa, pana cand am pus tot zaharul. 

Damigeana se umpluse deja pana sus.

I-am pus capacul si am scuturat-o bine, ca sa se amestece zaharul.

Am lasat-o la racoare si intuneric, in camara, timp de 2 luni. In prima saptamana am mai zgaltait damigeana din cand in cand, ca sa se amestece bine zaharul si sa se topeasca.

Termenul era de 6-8 saptamani, dar eu am ales pe cel mai lung, ca nu ma grabesc. In august a fost numai bine sa gust ciresata. S-a potrivit bine, pentru ca in august am facut un parastas de un an, pentru mama mea. Am varsat ciresata intr-un ibric si apoi am varsat-o intr-o sticla, pe care am luat-o la restaurantul unde am facut parastasul.

Am gustat-o si eu, impreuna cu cei de la parastas si am constatat ca e delicioasa, desi cam prea slaba, pentru gustul meu. Insa are o culoare rubinie frumoasa si o aroma deosebita, iar verisoarele mele au apreciat-o foarte mult, asa ca reteta ramane in caietelul meu de retete si o voi mai folosi. Pofta buna si voua si spor la treaba!