Visinata

Era o vreme cand toata lumea facea visinata in casa, dar cu timpul obiceiul s-a pierdut. Oamenii prefera sa cumpere o apa colorata, amestecata cu alcool, careia i se spune visinata Asta daca mai au pofta de asa ceva, printre atatea bauturi straine si fine, care se gasesc pe rafturile magazinelor. Imi amintesc de tataie, caruia nu-i lipsea "visenata" din casa, chiar daca nu era mare bautor. Dar de cate ori venea un musafir, il servea cu licoarea visinie.
Si la mine in casa se pierduse obiceiul de a face visinata, dar, din fericire, l-am reluat de cativa ani  si pot sa spun ca nu e mai mare satisfactie decat sa pui pe masa bautura groasa si parfumata pe care o numim visinata, facuta cu mainile mele. Nu mai aveam damigeana pentru ca o aruncasem, asa ca am folosit niste sticle de bulion, cu gura larga. Mi le daduse mama, tot cu visinata, cu un an inainte. Am facut visinata dupa reteta mamei si a iesit foarte buna.
Anul urmator, insa, am preferat sa cumpar o damigeana de 10 litri, in care sa fac destula visinata cat sa ajunga pentru toata familia, pentru toate mesele festive la care servesc de obicei visinata.

Ingrediente pentru o damigeana de 10 litri

- 5 kg visine spalate bine si necuratate de samburi
- 2 kg zahar
- 2 litri alcool rafinat de 96 de grade



Spal visinele in cateva ape si le pun intr-un lighenas. Asez damigeana, lighenasul cu visine si zaharul pe blatul din bucatarie.

Pun visinele si zaharul in damigeana, alternand un rand de visine cu un rand de zahar.

 

Pun zaharul printr-o palnie cu gura mai larga.

Am incercat sa pun zaharul si fara palnie, dar nu e o idee buna, pentru ca zaharul curge pe langa buza damigenei.

 De-acum nu mai am altceva de facut decat sa las damigeana in camara timp de 2 saptamani, timp in care visinele isi lasa zeama, iar zaharul se topeste aproape in intregime, in sucul lor.

La inceput, puneam dopul la damigeana. Cateodata dopul sarea, atunci cand zeama incepea sa fermenteze. Asta era un semn ca trebuia sa pun alcoolul. Cand n-am luat in seama acest semn si am continuat sa ii pun dopul la loc, am patit un mare necaz : a explodat damigeana! Se pare ca a fost prea cald si, desi nu trecusera 2 saptamani, zeama incepuse sa fermenteze prea tare. Am fost nevoita sa cumpar alta damigeana si sa pun alte visine si alt zahar - alti bani, alta distractie! Noroc ca am avut visine din pomul nostru! Ca sa evit acest lucru, cel mai bine e sa pun un dop de hartie, cum imi amintesc ca am vazut la bunicii mei, dar se pare ca uitasem. Mi-a reamintit un coleg si am facut intocmai. De obicei fac un fel de somoiog din hartie sau din servetele de bucatarie, pe care il pun in loc de dop, pana cand pun alcoolul.

Din cand in cand, scutur damigeana ca sa amestec zaharul mai bine si sa il ajut sa se topeasca mai repede.

E posibil sa nu se topeasca bine zaharul in timpul asta, dar alcoolul trebuie pus la 2 saptamani pentru a nu se strica visinele, care se ridica in sus atunci cand incep sa fermenteze.
Dupa 2 saptamani, adaug alcoolul rafinat, scutur bine damigeana (sau sticlele, atunci cand am facut in sticle), ca sa amestec alcoolul cu sucul de visine, pun dopul si o las in camara. De-acum nu mai e pericol sa explodeze!

Mai amestec in primele zile, pana se topeste tot zaharul si apoi o las asa pentru inca o luna.

Apoi, daca vreau trag visinata in sticle. Insa eu nu vreau, mai bine o las asa si scot cate putina atunci cand am nevoie, cum ar fi la o petrecere.

Incercati si voi, o sa va placa!
Spor la treaba!