Covrigi pretzel de post

De mult timp imi doream sa invat sa fac covrigi, dar abia acum am vazut o reteta la TV si m-am hotarat sa o fac. Este o reteta a unei doamne chef Anna Olson, care face multe dulciuri si coace tot felul de aluaturi interesante. Ea a facut 3 feluri de covrigi, dar eu i-am ales pe acestia carora le spune "pretzel" - care inseamna chiar covrig, atat in limba germana cat si in limba engleza. Se gasesc si la raioanele de brutarie din supermarketurile sau in covrigariile noastre. Sigur ca sunt mai buni pentru ca ei au niste secrete pe care eu nu le stiu inca, dar si ai mei au iesit deliciosi si de atunci am tot repetat reteta, invatand din greselile pe care le-am facut prima oara.
Mai vazusem la covrigarie cum se fierb covrigii inainte de a-i coace, dar acum am aflat ca aceasta ii face sa fie putin elastici si cu coaja mai crocanta, nu atat de moi, altfel nu ar fi covrigi.

Ingrediente pentru 12 covrigi fragezi (pretzel)

Pentru aluat

- 1 cana apa calduta
- 75 ml ulei
- 6 g drojdie uscata
- 1 lingura de zahar
- 5 g sare
- 500 g faina

Pentru fiert covrigii

- 1 litru de apa
- 50 g bicarbonat

Pentru uns covrigii

- 1 galbenus cu putina apa, sau
- 1 lingurita de faina cu putina apa, cand e post

Pentru decor

- 1 lingura de mac, sau
- 1 lingura de susan, sau
- 1 lingura de sare mare (grunjoasa)








Am pus sa se faca aluatul in bolul robotului de bucatarie. Am adaugat intai apa calduta, apoi uleiul, zaharul si drojdia uscata.

 

 

Am varsat faina peste apa din bol si am adaugat si sarea peste faina. Sarea nu se pune direct peste drojdie pentru ca ii poate diminua proprietatile si aluatul s-ar putea sa nu mai creasca.

 

Am dat drumul la robot la viteza 1 si l-am lasat sa amestece aluatul cu carligul de aluat pana cand acesta s-a strans intr-o minge in jurul carligului. Daca aluatul e inca moale si nu se "aduna", mai pun cate putina faina - semn ca nu am cantarit bine faina sau apa la inceput.

 

Am scos carligul din aluat, am adunat aluatul ca pe o minge si am acoperit bolul cu o folie de plastic.

 

Am lasat aluat sa creasca 90 minute. In acest timp, aluatul si-a dublat volumul.

Am scos aluatul pe blatul de bucatarie simplu, fara a presara faina si l-am framantat putin, ca sa "dea inapoi" adica sa nu mai fie asa umflat.

L-am impartit in 12 mingiute egale.

Urma sa incep sa formez covrigii, dar mai intai am asezat o coala de foaie de copt in tava, ca sa nu se lipeasca covrigii de tava goala. Avand destul ulei in aluat, covrigii nu se lipesc de hartia de copt.
Am luat cate o mingiuta si am intins un sul subtire cam de 30 de cm, pe care l-am indoit intai in forma de "U".

 

Apoi am rasucit o data si inca o data capetele sulului, unul peste altul, lasand o bucla mai larga.

 

Am avut grija sa trag de bucla, ca sa nu se stranga, asezand abia apoi capetele si lipindu-le usor pe partea opusa a buclei.

 

 

Astfel am format intai 6 covrigi, adica atat cat mi-au intrat intr-o tava.

 

I-am acoperit cu un servet si i-am lasat sa creasca inca 20 de minute.

Cand erau aproape gata, cam cu 5 minute inainte, am dat drumul la cuptor la 180 C.
Am pus si apa la fiert, intr-o oala de 3 litri. Cand a inceput sa fiarba, am adaugat tot bicarbonatul odata. Acesta face o reactie cu apa, care se umfla mult la inceput, dar apoi da inapoi. De aceea trebuie o oala mai inalta, ca sa nu dea peste.

 

Bicarbonatul le da culoarea frumoasa la copt, dar si elasticitatea necesara.
Covrigii erau crescuti, asa ca am inceput sa ii pun in apa cu bicarbonat.

Am luat cate un covrig cu o paleta, pe care am bagat-o usor pe sub covrig, ajutandu-ma de cealalta mana, astfel incat sa nu il deformez si l-am pus repede in oala care fierbea la foc potrivit, astfel incat sa clocoteasca.

  

 

Am pus cate 3 covrigi, cum vazusem in reteta, dar oala mea a fost prea mica - lucru de care mi-am dat seama abia mai tarziu, pentru ca apa trebuie sa ii acopere cat timp fierb.

I-am tinut pe fiecare sa fiarba timp de 90 de secunde, pana cand covrigii s-au umflat, astfel incat abia mai incapeau in oala. A fost destul de greu sa dau drumul la cronometrul telefonului imediat ce am pus covrigii in oala, dar mi-am dat seama dupa cum aratau ca trecuse deja timpul si puteam sa ii scot din oala si sa ii pun inapoi pe tava, tot cu paleta. Cand sunt gata, au crescut deja si au crapaturi fine la suprafata. I-am scos cu paleta si i-am asezat cu grija pe tava.

 

 

I-am scos pe primii covrigi si apoi am pus si pe ceilalti 3. Cand au fost si acestia gata, i-am scos pe tava.

 

Covrigii erau umflati mai mult de la fiert si aveau si cateva crapaturi la suprafata, dar aratau tare bine.

 

In mod normal ar fi trebuit sa ung covrigii cu galbenus amestecat cu apa, dar pentru ca ii faceam de post, am uns cu putina faina amestecata cu apa, ca sa pot pune seminte de mac si de susan pe ei.

 

Am uns cu manunchiul de pene si apoi am presarat pe unii  mac si pe altii susan.

 

 

 

Altadata am pus si sare grunjoasa.

 

Am dat covrigii la cuptor foc potrivit 180C pentru 30 minute, pana cand s-au rumenit frumos. Reteta spune sa ii tin 20-25 de minute, insa erau inca umezi pe fund, de la fiert, asa ca i-am tinut mai mult, cam 30 de minute.

 

Abia dupa ce i-am scos din cuptor, mi-am dat seama ca ceva nu era bine si asta s-a intamplat pentru ca oala a fost prea mica, de aceea covrigii nu s-au oparit si pe deasupra, acolo ramanand albiciosi dupa copt.
Altadata am stiut si am pus covrigii la fiert intr-o oala mai mare. Dar, pentru ca nu m-am prins imediat, am fiert si a doua sarja de covrigi tot la fel. Am folosit aceeasi apa cu bicarbonat, pe care am clocotit-o din nou. Apa deja se colorase putin si mai scazuse.

 

 De aceea a doua sarja de covrigi au iesit si mai albiciosi deasupra dupa copt.

 

Dar asta nu le-a afectat gustul si au avut mare succes, astfel incat s-au terminat imediat. Covrigii au fost foarte pufosi si intr-adevar au avut coaja mai gumoasa si mai crocanta.

 

De aceea am repetat reteta dupa cateva zile. Dar m-am lacomit si am vrut sa fac mai multi, asa ca am facut o cantitate si jumatate. De aceasta data, am pus cate 2 la fiert si apa i-a acoperit mai bine. De altfel, am avut si eu grija sa ii apas usor cu paleta ca sa intre putin sub apa.

 

A fost si de aceasta data o problema si anume faptul ca am fiert toti covrigii in aceeasi apa cu bicarbonat, desi erau 18 si nu 12, ca in reteta initiala. Apa a scazut cam mult, concentratia de bicarbonat fiind mai mare si asta s-a simtit la gust, dupa copt. Insa doar atunci cand covrigii erau calzi, pentru ca pe urma gustul a fost bun. Dar de-aici am invatat ca nu trebuie sa fac prea multi covrigi deodata sau ca trebuie sa schimb apa cu bicarbonat pentru cantitatea suplimentara de covrigi.
Pe acestia i-am facut cu sare deasupra, dupa gustul sotului meu, care inca isi mai aminteste de cornurile cu sare pe care le cumpara de la "Paine" in copilarie.

 

Pofta buna si spor la treba si voua!