Prajitura "Alba-ca-Zapada"

Cu ani in urma am luat aceasta reteta de la soacra mea, care o facea frecvent. Cand am mancat prima oara mi s-a parut extraordinara si am vrut si eu reteta. Am scris-o intr-un carnetel de retete - cel pe care il aveam pe vremea aia, cand nu stiam ca o sa am nevoie de caiete intregi ca sa scriu toate retetele pe care voiam sa le fac. Fiind mai pe la sfarsitul carnetelului, nu am dat de ea prea des si nu am facut-o la fel de des ca si pe celelalte prajituri. Dar acum mi-am amintit de ea si am facut-o din nou, dupa multi ani. Stiind acum mai multe retete, imi dau seama ca e asemanatoare cu alte prajituri, insa ceva o deosebeste : faptul ca e toata alba, de aceea i se spune "Alba-ca-Zapada". Foile albe sunt tari, ca si la prajitura de post cu suc de rosii, de aceea am facut si aceasta prajitura cu o zi inainte de a fi mancata, ca sa aiba timp sa se inmoaie.

Ingrediente pentru o tava de aragaz

Pentru aluat

- 2 cani de faina
- 2 oua
- 3 linguri de zahar
- 7 linguri de apa
- 10 linguri de ulei
- 1 lingura de amoniac stins cu o lingura de otet
- 1 varf de cutit sare

Pentru crema

- 600 ml lapte
- 3 linguri cu varf de faina
- 300g zahar ( o cana de 250 ml, plina pana la un deget de buza)
- 2 plicuri de zahar vanilinat sau o esenta de vanilie)
- 1 lingurita sau o fiola mica de esenta de rom
- 1 pachet de unt de 250 g cu 80 % grasime

Ca si la prajitura cu 3 foi sau la prajitura de post cu foi din suc de rosii, am inceput prin a face crema, care e o crema fiarta de vanilie, fara oua, de aceea are nevoie de ceva timp ca sa se raceasca pana sa montez prajitura. In acest timp, de obicei fac foile, care, pana se vor raci, numai bine ca se raceste si crema si pot sa montez prajitura.
Intai am taiat untul in cubulete mai mici, ca sa fie pregatit pentru cand va fi gata crema. Am pastrat intr-o cana 1/4 din cantitatea de lapte.

Am pus la fiert 3/4 din cantitatea de lapte, intr-o craticioara in care voi face crema.

Am dat focul mai mare, ca sa fiarba repede. Intre timp am amestecat intr-un castron faina cu vaniliile si zaharul, apoi am turnat 1/4 din tot laptele, pastrat deoparte.

 

 

Am amestecat totul cu un tel, ca sa nu ramana cocoloase de faina. De altfel, pentru ca am amestecat faina cu zaharul, riscul de a se face cocoloase era minim. Am pus si esenta de rom,. care ii da cremei de vanilie o aroma si un gust mult mai placute.

 

Cand a inceput sa clocoteasca laptele, am dat focul mic, apoi am turnat compozitia din castron, amestecand incontinuu cu telul.

 

Dupa vreo 5 minute, crema a inceput sa se ingroase si cand a devenit destul de tare ca sa se invarta greu telul, am oprit focul.

Am adaugat untul taiat cubulete (ca sa se topeasca mai repede) in crema fierbinte si am amestecat cu telul, dar cu mare grija, sa nu sara stropii de unt. Untul s-a topit la contactul cu crema si apoi a trebuit sa amestec cu telul de jos in sus, pentru ca untul devenit lichid sa intre bine in toata crema.

 

Dupa ce am amestecat untul, am pus o bucata de folie alimentara chiar peste crema, ca sa nu  faca pojghita deasupra, in timp ce se raceste.

 

Am lasat crema intai la temperatura camerei sa se raceasca, apoi, cand s-a mai racorit, am pus-o in frigider sa se raceasca bine si sa se intareasca untul din ea.
Am facut apoi foile. Dar mai intai am dat drumul la cuptor, sa se incalzeasca la foc potrivit de 180C.
Ca si la prajitura cu foi din suc de rosii, am amestecat cu mana toate ingredientele, intr-un castron.
Am masurat faina cu o cana mare, de 300 ml. Am pus faina intr-un castron si am facut un cuib in mijloc.

 

Am pus amoniacul intr-o cana si am adaugat otet, care a facut ca amoniacul sa se umfle putin. De aceea l-am pus intr-o cana mare, ca sa nu dea peste.

 

Am pus zaharul, uleiul si apa, masurate cu lingura, apoi ouale.

 

 

Am adaugat si amoniacul , cand a dat inapoi, dupa ce se umflase.

Am amestecat aluatul cu mana, fara sa framant, ca sa nu se faca elastic. Doar am strans in mana ingredientele, care s-au amestecat astfel cu faina.

 

Am lungit un pic aluatul, ca pe un sul, apoi l-am impartit in 3, taindu-l cu cutitul, pentru a face 3 foi.

Am presarat putina faina pe blatul de bucatarie si pe sucitor ( ca sa nu se lipeasca aluatul) si apoi am intins prima foaie, de dimensiunea tavii de aragaz.

Am pus foaia direct pe fundul tavii, luand-o cu mainile. Spre deosebire de prajitura de post cu crema de gris si foi din suc de rosii, aceste foi nu sunt atat de fragede (sfaramicioase) de aceea nu e nevoie sa le asez cu ajutorul sucitorului.

Am taiat cu cutitul bucatile care depasesc marginea fundului tavii de aragaz.

Am tinut fiecare foaie la cuptor la foc potrivit de 180C, timp de 10 minute, pana cand a inceput sa se rumeneasca putin..

Apoi am procedat ca si la celelalte prajituri cu foi : am rasturnat fiecare foaie peste o bucata de foaie de copt, pusa peste cealalta foaie.

Cand au fost gata toate foile, le-am lasat sa se raceasca inca vreo jumatate de ora.

 

Dupa acest timp, am scos crema rece din frigider, i-am scos folia de plastic de deasupra si am inceput sa montez prajitura.

Am asezat prima foaie in aceeasi tava (dupa ce am spalat-o pe fund). La ultima foaie, nu am mai taiat marginile, ci le-am lasat, ca sa nu arunc nimic din aluat- ca e pacat de el!

Am pus jumatate din crema cu o spatula si am intins crema in strat egal, apoi am pus a doua foaie si am intins crema ramasa.

 

Am asezat si ultima foaie deasupra si am apasat usor pe toata suprafata.

 

Apoi am pus o foaie de copt deasupra (din cele pe care au stat foile), ca sa nu se usuce in timp ce sta la frigider sau sa nu cada ceva peste prajitura. Am pus tava cu prajitura in frigider pana a doua zi.

 

A doua zi am scos prajitura si am taiat-o in cuburi, pe care le-am pudrat cu zahar.

 
Pofta buna la prajitura!