Cozonac moldovenesc
Anul acesta m-am hotarat sa fac eu cozonacul de Craciun, asa cum il faceam odata, doar ca de data asta il fac cu robotul Braun. Am mai facut cozonac cu robotul si a iesit foarte bun, fara sa ma mai obosesc eu cu framantatul. In ultimii ani ne-am "boierit" si il cumparam de la o cofetarie din Bucuresti, care face cozonaci foarte buni de altfel, dar si foarte scumpi. Intr-adevar sunt "ca la mama acasa", dar si pretul e pe masura.
- 350g zahar
- 1/2 l lapte
- 125 ml ulei
- 125 g unt
- 6 oua
- vanilie, rom
- 50 g stafide
- coaja rasa de la o lamaie
- cateva bucatele de rahat
- 250 g nuci
Intai am cernut faina intr-un castron mare. Am un ciur adus de la tara de o prietena si e foarte bun pentru asta. Eu am cernut faina intr-un lighean mare, pe care il folosesc de cate ori fac cozonac, pentru ca e mai mult loc si nu cade faina pe langa, atunci cand o cern.
Apoi am oparit 100 g faina cu 200 ml lapte clocotit intr-un castronel in care urma sa creasca maiaua. Asta inseamna ca am fiert laptele si l-am turnat tot peste faina, amestecand cu lingura de lemn bine, ca sa se desfaca toate cocoloasele.
Am lasat-o sa se raceasca putin. Intre timp am amestecat drojdia cu o lingura de zahar pana s-a lichefiat.
Cand faina oparita s-a racit cat sa se simta cald la mana, am adaugat drojdia lichefiata si am amestecat bine, apoi am lasat-o la cald, acoperita, sa creasca cam 10 minute.
Am taiat rahatul in bastonase de diferite culori. Am dat fiecare bastonas prin faina ca sa nu se lipeasca.
Umplutura de nuca am facut-o cu 4 dintre albusurile ramase, o jumatate cana de zahar, 1
lingura de cacao, vanilie, rom si nucile pisate (se pot face tot la
robot). Cu restul de albusuri fac de obicei de Craciun nuga sau le pun intr-o cutie de plastic sile bag la comgelator pana cand o sa le pot folosi.
Am ras lamaia pe razatoare peste care am pus o bucata de hartie de copt. Astfel nu mai ramane coaja printre spatiile si gaurile razatoarei, iar coaja care ramane pe hartie o curat usor cu latul unui cutit.
Am pus galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, adica 175g, in bolul cel mic al robotului ca sa le amestece bine, pana s-au albit si s-au facut ca o crema.
Intre timp am pus laptele la incalzit si am adaugat restul de zahar , amestecand bine pana ce s-a topit.
Maiaua crescuse, deci puteam sa incep sa framant aluatul.
In bolul de la robotul Braun nu se poate amesteca mai mult decat un aluat facut din 1/2 kg faina, deci am facut aluatul in 2 etape. Am pus jumatate din faina ramasa, apoi am adaugat jumatate din maia si din crema de galbenusuri. Albusurile nu se pun, ci se pastreaza pentru umplutura de nuci. Nu am cantarit sa fie totul chiar fix jumatate, ci le-am pus in bol din ochi, pentru ca oricum aluaturile urmau sa se amestece in castron. Am adaugat coaja de lamaie si vanilia.
Intre timp am pregatit formele. Nu mai aveam forme de cozonac de vreo 5 ani, asa ca am cumparat 2 forme
de teflon, foarte elegante si comode pentru ca nu se lipeste aluatul de
ele, asa ca nu e nevoie sa fie unse la cozonac - pentru chec trebuie
totusi unse cu unt .
Dupa ce a crescut aluatul, am luat bucati din el, le-am intins cu sucitorul pe blatul de bucatarie si le-am umplut cu nuci si cu rahat. Dupa aceea mi-am amintit ca trebuia sa-l intind doar cu palma, ca sa nu stric bulele de aer din interior, insa nu s-a simtit ca ar fi vreo diferenta.
Din ce imi aduceam aminte, cel cu nuci iesea prea mare daca il faceam din jumatate de cantitate de coca, cum ar fi trebuit. Am uitat insa ca nu mai aveam formele normale de cozonac, cele noi fiind mai mari. Asa ca am facut 2 cozonaci cu nuca, doar ca au iesit mai mici. Noroc ca am primit si o forma de la mama mea, dar din cele normale, de tabla. Asa doar am putut sa fac 3 cozonaci, insa a fost nevoie sa ung forma de tabla cu unt si sa o tapetez cu faina. Pe cel de-al treilea cozonac l-am umplut cu rahat.
I-am lasat sa creasca inca o jumatate de ora in forma - tot in birou, la caldura - timp in care am dat drumul la cuptor la foc potrivit de 180C, ca sa se incalzeasca bine. Apoi am uns cei 2 cozonacii cu nuca cu galbenus de ou si am presarat zahar deasupra.
Am dat intai cozonacii cu nuca la cuptor pentru 40 minute la foc potrivit. Stiam ca nu trebuie sa deschid cuptorul in primele 20 minute, dar nici nu aveam de ce sa il deschid pentru ca pot sa vad prin geamul cuptorului. Dupa 40 minute cozonacii erau gata. I-am incercat cu o scobitoare infipta in milocul unuia dintre ei ca sa ma asigur ca sunt copti bine. Scobitoarea a iesit curata, asa ca i-am scos afara, dar nu inainte de a ma asigura ca e destul de cald in bucatarie. I-am scos din forma si i-am asezat intr-o parte sa se raceasca.
Fiul meu nici nu a asteptat sa se raceasca si a taiat o bucata din el. Nu avea nici un rost sa tip la el sau sa ma enervez. I-am spus doar ca nu se taie cozonacul cald pentru ca se 'incruzeste". In cel mai bun caz ar fi putut sa rupa o bucata din el. Totusi nu s-a intamplat nimic, a fost foarte bun. Insa nu incercati si voi acasa!
Pofta buna si spor la cozonac!
Deci, am luat tot ce trebuia si m-am apucat de cozonaci. Reteta mea e foarte simpla, ca la orice cozonac obisnuit, doar ca am ales sa fac maiaua cu faina oparita, asa cum se face cozonacul moldovenesc.
Ingrediente pentru 2 cozonaci
- 1 Kg faina
- 60g drojdie- 350g zahar
- 1/2 l lapte
- 125 ml ulei
- 125 g unt
- 6 oua
- vanilie, rom
- 50 g stafide
- coaja rasa de la o lamaie
- cateva bucatele de rahat
- 250 g nuci
Intai am cernut faina intr-un castron mare. Am un ciur adus de la tara de o prietena si e foarte bun pentru asta. Eu am cernut faina intr-un lighean mare, pe care il folosesc de cate ori fac cozonac, pentru ca e mai mult loc si nu cade faina pe langa, atunci cand o cern.
Apoi am oparit 100 g faina cu 200 ml lapte clocotit intr-un castronel in care urma sa creasca maiaua. Asta inseamna ca am fiert laptele si l-am turnat tot peste faina, amestecand cu lingura de lemn bine, ca sa se desfaca toate cocoloasele.
Am lasat-o sa se raceasca putin. Intre timp am amestecat drojdia cu o lingura de zahar pana s-a lichefiat.
Cand faina oparita s-a racit cat sa se simta cald la mana, am adaugat drojdia lichefiata si am amestecat bine, apoi am lasat-o la cald, acoperita, sa creasca cam 10 minute.
Intre timp am pregatit toate ingredientele pntru cozonac. Intai am pus stafidele in rom sa se umfle.
Untul l-am pregatit cu o zi inainte. L-am pus intr-o craticioara la foc moale sa se topeasca si apoi l-am lasat sa se raceasca.
L-am pus in frigider pana a doua zi, cand m-am apucat de cozonaci. Atunci l-am scos si am taiat cu cutitul pe mijloc. Astfel, am facut sa iasa apa din unt, care prin topire si apoi , racire, s-a lasat la fund, iar acum pot sa o scot afara. Este un secret pentru a evita stricarea aluatului de cozonac cu apa din unt.
Dintre toate unturile de pe piata noastra, pana acum am constatat ca untul President nu are apa deloc. Am facut acelasi lucru cu untul President si nu am avut ce sa scurg. Costa el ceva, dar merita! Am scurs deci apa care era in craticioara si apoi am incalzit din nou untul pe care l-am amestecat apoi cu uleiul.
Untul l-am pregatit cu o zi inainte. L-am pus intr-o craticioara la foc moale sa se topeasca si apoi l-am lasat sa se raceasca.
L-am pus in frigider pana a doua zi, cand m-am apucat de cozonaci. Atunci l-am scos si am taiat cu cutitul pe mijloc. Astfel, am facut sa iasa apa din unt, care prin topire si apoi , racire, s-a lasat la fund, iar acum pot sa o scot afara. Este un secret pentru a evita stricarea aluatului de cozonac cu apa din unt.
Dintre toate unturile de pe piata noastra, pana acum am constatat ca untul President nu are apa deloc. Am facut acelasi lucru cu untul President si nu am avut ce sa scurg. Costa el ceva, dar merita! Am scurs deci apa care era in craticioara si apoi am incalzit din nou untul pe care l-am amestecat apoi cu uleiul.
Am ras lamaia pe razatoare peste care am pus o bucata de hartie de copt. Astfel nu mai ramane coaja printre spatiile si gaurile razatoarei, iar coaja care ramane pe hartie o curat usor cu latul unui cutit.
Am pus galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, adica 175g, in bolul cel mic al robotului ca sa le amestece bine, pana s-au albit si s-au facut ca o crema.
Intre timp am pus laptele la incalzit si am adaugat restul de zahar , amestecand bine pana ce s-a topit.
Maiaua crescuse, deci puteam sa incep sa framant aluatul.
In bolul de la robotul Braun nu se poate amesteca mai mult decat un aluat facut din 1/2 kg faina, deci am facut aluatul in 2 etape. Am pus jumatate din faina ramasa, apoi am adaugat jumatate din maia si din crema de galbenusuri. Albusurile nu se pun, ci se pastreaza pentru umplutura de nuci. Nu am cantarit sa fie totul chiar fix jumatate, ci le-am pus in bol din ochi, pentru ca oricum aluaturile urmau sa se amestece in castron. Am adaugat coaja de lamaie si vanilia.
La robot se adauga lichidele la sfarsit, in timp ce se amesteca ingredientele, asa ca am dat drumul la robot si am turnat jumatate din laptele caldut si jumatate din amestecul caldut de ulei si unt. Nu trebuie sa stea mai mult de 1 minut la framantat si e gata! Am pus primul aluat intr-un castron mare si am facut si restul de aluat, procedand la fel, cu restul ingredientelor. Am pus si restul de aluat in castron si am adaugat stafidele si romul in care au stat. Am acoperit aluatul cu un servet curat si l-am lasat sa creasca pana ce si-a dublat volumul - cam in 2 ore. Am avut grija sa il pun intr-o camera unde e foarte cald si unde nu se deschide usa sau geamul. La mine camera unde creste aluatul e biroul, pentru ca in bucatarie mai deschidem geamul sau fac mancare si merge hota, iar usa se deschide macar o data in 2 ore.
Cand am ajutor, framant cozonacul de mana si pot sa pun toate ingredientele in acelasi lighean sau castron, in functie de cat de multa faina folosesc. Gustul este acelasi si este la fel de pufos ca si al celui facut la robot.
Cand am ajutor, framant cozonacul de mana si pot sa pun toate ingredientele in acelasi lighean sau castron, in functie de cat de multa faina folosesc. Gustul este acelasi si este la fel de pufos ca si al celui facut la robot.
Dupa ce a crescut aluatul, am luat bucati din el, le-am intins cu sucitorul pe blatul de bucatarie si le-am umplut cu nuci si cu rahat. Dupa aceea mi-am amintit ca trebuia sa-l intind doar cu palma, ca sa nu stric bulele de aer din interior, insa nu s-a simtit ca ar fi vreo diferenta.
Din ce imi aduceam aminte, cel cu nuci iesea prea mare daca il faceam din jumatate de cantitate de coca, cum ar fi trebuit. Am uitat insa ca nu mai aveam formele normale de cozonac, cele noi fiind mai mari. Asa ca am facut 2 cozonaci cu nuca, doar ca au iesit mai mici. Noroc ca am primit si o forma de la mama mea, dar din cele normale, de tabla. Asa doar am putut sa fac 3 cozonaci, insa a fost nevoie sa ung forma de tabla cu unt si sa o tapetez cu faina. Pe cel de-al treilea cozonac l-am umplut cu rahat.
Am pus cozonacii in forme, insa am uitat ca se pune cu partea "petrecuta" in jos...voi sa nu faceti la fel! Abia dupa ce i-am pus in forme mi-am dat seama ca am mai facut o greseala : nu puteam sa-i coc pe toti trei, decat doi deodata. Al treilea urma sa stea prea mult la crescut si riscam sa se lase dupa copt. Ar fi trebuit sa las aluatul in castron si sa montez cozonacul abia dupa ce puneam primii cozonaci in cuptor. Faptul era consumat, asa ca nu mai aveam ce face.
Apoi am copt si cozonacul cu rahat, care crescuse deja foarte mult. Norocul meu a fost sa a iesit bine si acesta! Data viitoare o sa stiu mai bine ce am de facut.
In 2 zile erau mancati, asa ca am mai facut unul, mai mult si ca sa experimentez cum intra un cozonac din 1/2 kg de faina intr-o forma de teflon. De data asta mi-am amintit ca trebuie sa rasucesc putin aluatul umplut, inainte de a creste in forma, ca sa aiba cozonacul o forma mai frumoasa. A iesit mult mai bine de data asta si am fost chiar mandra de mine!
In 2 zile erau mancati, asa ca am mai facut unul, mai mult si ca sa experimentez cum intra un cozonac din 1/2 kg de faina intr-o forma de teflon. De data asta mi-am amintit ca trebuie sa rasucesc putin aluatul umplut, inainte de a creste in forma, ca sa aiba cozonacul o forma mai frumoasa. A iesit mult mai bine de data asta si am fost chiar mandra de mine!
Pofta buna si spor la cozonac!
Comentarii
Trimiteți un comentariu