Ribeye si Sirloin, adica antricot si vrabioara de manzat la gratar, pe aragaz



Nu sunt o fana a carnurilor aproape crude, asa cum se face carnea de vita, dar aceasta carne e chiar foarte gustoasa. Am mai facut carne de vita la gratar, dar cu multi ani in urma, atunci cand erau copiii mici si luam muschi de vita de la restaurant, special pentru ei. Nu s-a intamplat foarte des, pentru ca era foarte scumpa si nu ne permiteam. De altfel, carnea de vita era aproape imposibil de gasit, motiv pentru care nu am gatit mancare cu carne de vita niciodata, pana dupa Revolutie.
Cand am inceput sa cumpar carne de vita sau de vitel, am descoperit ca pot sa fac multe mancaruri cu ea. Am incercat sa fac friptura din muschi de vita sau de vitel, dar carnea era destul de atoasa si tare, chiar facuta ca la carte. Ma uimea mereu cand vedeam la TV cum se gateste cate o bucata groasa de muschi de vita argentiniana, despre care toti spuneau ca e foarte fraged si moale. Nu ma tenta prea tare, pentru ca arata crud la mijloc, dupa frigere - nu mai vorbesc de pret, care acum cativa ani era inaccesibil, pentru salariile noastre.
Dar uite ca salariile au mai crescut si acum pretul muschiului de vita pare mai accesibil, mai ales daca poti sa iei doar o felie. Am vazut la Lidl aceste felii de antricot si de vrabioara de manzat, gata taiate si ambalate cate una in pachet, doar atat cat sa faci o friptura. Desigur, nu sunt romanesti, ci aduse din Germania sau Spania - cum e aproape toata carnea, de cand porcii nostri s-au imbolnavit de pesta porcina.
Denumirea antricotului de vita in limba engleza este Rib eye, iar vrabioarei de vita i se spune Sirloin, asa cum scrie si pe pachetele cu aceste felii.
As fi vrut sa avem si la noi in tara asemenea carne de vita, atat de moale si de gustoasa! Poate ca ar fi fost mai accesibila, sa ia toata lumea - pentru ca la un asemenea pret, de 90-100 lei kilogramul, nu prea sunt multi care isi permit sa cumpere. Eu am tot ocolit-o din cauza pretului, dar in cele din urma am cumparat, ca sa vad cum e - mai mult pentru ca ii place sotului meu, care gusta chiar si carne cruda, nefacuta deloc. Mie, una, nu imi place carnea din care iese sange, ba chiar prefer sa fie cat mai prajita - insa vrabioara mi-a placut, pentru ca este mai subtire si se poate frige mai bine, fara sa ramana prea cruda in interior. Exista si felii de vrabioara sau antricot de vita, care nu sunt atat de fragede, ca acelea de manzat, mai ales daca au si pielite si firicele de grasime in interior - chestie de gust, unora le place.
Feliile de vrabioara de manzat, numite Sirloin, sunt felii de muschi de pe spatele animalului. Acestea sunt mai slabe, dar si putin mai ieftine decat Rib eye. Feliile de Sirloin sunt mai subtiri si sunt preferatele mele, pentru ca se patrund mai bine la fript. Specialistii spun ca sunt mai bune pentru gratar decat Rib eye, care se face mai bine in tigaie. Am vazut unele video in care vrabioara, dar mai ales antricotul, era foarte gros, de 3-4 degete. Insa e mai bine asa, mai subtire, doar cat sa mananci o data, mai ales daca nu ai o familie numeroasa. Pentru mine, chiar si o felie groasa de un deget e de multe ori prea mult si mereu imi mai ramane o bucata, pe care i-o dau sotului meu.

Ingrediente pentru 2 portii

- 2 felii de antricot de manzat (sau vrabioara)
- cam o lingurita de unt
- 2 linguri de ulei
- sare, piper

 In plus

- 1 bucata de folie de aluminiu, mare cat farfuria
- 1 tigaie de teflon tip gratar sau simpla

Eu fac mereu cate o felie de vrabioara si una de antricot, dupa preferintele mele si ale sotului meu. Scot feliile de Rib eye si de Sirloin din frigider, cu 30 de minute inainte de a le frige, pentru a se incalzi, pana la temperatura camerei.
Desfac ambalajul, le ung cu ulei pe amandoua partile si apoi le las asa 30 de minute. Uleiul are rolul de a fragezi carnea.

 

 

Atat antricotul de vita, cat si vrabioara trebuie fripte pe gratar cu aproximativ 15 minute inainte de a le manca.
In timp ce se incalzeste carnea unsa cu ulei, pregatesc celelalte feluri de mancare : incalzesc supa sau ciorba, fac o salata. Doar atunci cand e totul gata - doar sa pun masa - ma apuc sa fac fripturile.
Incing gratarul la foc mare timp de 3-4 minute, pana cand incepe sa iasa fum. Atunci inseamna ca gratarul e bine incins.

 

Pun cate o bucatica de unt pe fiecare felie de carne - sau chiar pe tigaie, in locul in care voi fiecare felie. Untul ii da un gust mai bun carnii si o fragezeste si mai bine.

 

Pun feliile de carne pe gratar  - cu fata pe care am pus untul in jos . Las focul tot la mare, asa cum era.

 

Ma uit la ceas, ca sa cronometrez exact cat trebuie sa stea fiecare felie.


Felia de vrabioara (Sirloin) care e cea mai subtire, ar trebui sa stea cam 3 minute pe o parte si inca  1 minute si jumatate pe partea cealalta, ca sa fie mai in sange - asa cum le place barbatilor. Insa mie imi place carnea bine patrunsa si fara sange la mijloc, asa ca o tin 4 minute pe prima parte si inca 2 minute pe a doua parte, exact cum o tin si pe cea mai groasa, adica antricotul (Rib eye) - pe care il mananca sotul meu si care trebuie sa fie in sange.
Pentru cine nu stie, trebuie sa spun ca nu e nici un pericol daca mancam carne de vita cruda, spre deosebire de carnea de pui sau de porc, care nu se pot manca crude, din cauza bacteriilor sau a parazitilor pe care acestea le contin si care trebuie distruse prin gatire. Nu sunt o mare specialista, dar atata lucru stiu si eu!
Dupa 4 minute, iau clestele de bucatarie cu care apuc fiecare bucata de carne si o intorc pe partea cealalta. Folosesc clestele ca sa nu intep carnea cu furculita si astfel sa iasa sucul din ea.


Pun inca o bucatica de unt sub fiecare felie de carne si le mai las inca 2 minute.


Apas cu clestele partile care se ridica in sus, pana cand raman lipite de gratar, ca sa se faca bine pe toata suprafata.
Dupa 2 minute fix, scot feliile de carne pe farfuria pregatita.

 

Presar fiecare bucata cu sare si piper.

 

Acopar carnea cu folie de aluminiu - cu partea lucioasa in jos - pentru cateva minute, pana cand o servesc.


Abia atunci pot sa tai carnea si sa vad cum e in interior. Vrabioara, care e putin roz la interior e numai bune pentru gustul meu. E foarte bine facuta si la exterior.

 

Antricotul e mai in sange, dar asa trebuie sa fie.


Cui nu-i place, sa procedeze ca mine : tineti mai mult carnea la fript!
Sosul ramas in tigaie e foarte gustos si il vars pe farfurie. Oricum mai iese zeama si din felia de carne, atunci cand o tai.

 

De multe ori o mancam cu salata de rosii, de morcovi sau cu castraveti acri.
Pofta buna si voua!

Comentarii

Postări populare