Salata Cezar (Caesar Salad)

De cand am vazut la TV Paprika aceasta salata, mi-am propus sa o fac si eu, pentru ca parea delicioasa.
Este o reteta a Marthei Stewart, care spunea ca este o reteta veche, facuta pe moment de un chef de restaurant din SUA, Cesare Cardini. Se povesteste ca, tarziu in noapte, ramanand fara mancare, dar totusi cu destui clienti care voiau sa manance ceva, acest chef s-a gandit sa faca ceva cu ce mai avea prin frigider : cateva oua, ceva parmezan ras, salata verde, fileuri de ansoa in ulei. Pentru ca nu ar fi iesit decat o salata, a facut ca totul sa para ceva extraordinar si nu doar o simpla salata. A luat un castron urias si a pregatit salata acolo, ca la spectacol, cu gesturi distractive si impresionante, ca de exemplu, galbenusul de ou lasat sa cada in castron de la inaltime sau bucatile de ansoa frecate cu doua furculite deodata.
Nu ca m-ar fi impresionat prea tare aceste gesturi, pe care le-a aratat si Martha Stewart in timp ce facea salata, dar toate ingredientele sunt apetisante si salata arata extraordinar. De aceea, am inceput sa adun ce imi trebuia, cate un ingredient, apoi altul, in functie de cum am avut bani sau de cum le-am gasit.  Asa am ajuns sa iau doua borcane de mustar de Dijon, pentru ca uitasem ca luasem deja unul! Sos Worchester aveam deja, de la salata de pui in paine. Intre timp a venit Postul Craciunului, apoi sarbatorile de iarna si tot nu am facut salata Cezar. Dar, iata ca i-a venit randul, dupa ce ne-am saturat de toate "porcariile".
M-am tot uitat dupa salata lunguiata, din care se face aceasta salata, dar nu am gasit nicaieri. Se numeste salata "Romaine" si este putin amaruie, dar foarte frageda. Am avut inspiratia sa iau o salata "Iceberg", care este asemanatoare - desi am luat-o la plesneala, nestiind prea multe despre aceste salate straine. Mai mancasem salata "Iceberg" acum vreo 20 de ani si mai bine, pe cand am fost in vizita la niste prieteni in Germania. Nu de multi ani am vazut ca a aparut si pe piata noastra. Este o salata care arata ca o varza, doar frunza e fina ca salata, iar nervurile sunt foarte fragede.
Nu imi aduceam aminte ca aceasta salata e amaruie, dar uite ca s-a nimerit.



Ingrediente pentru un castron mare de salata

- 1 salata verde din soiul Romaine (merge oricare, salata sa fie)
- 2 bucati fileuri de ansoa in ulei
- 2 catei usturoi
- 1/2 lingurita mustar Dijon
- 1 lingurita sos Worchester
- 1/4 lingurita sare
- zeama 1 lamaie
- ulei de masline
- 2 linguri parmezan ras
- inca cateva fasii parmezan deasupra

Pentru crutoane

- 4 felii paine taiate crutoane
- 1 lingura ulei de masline
- 1 lingura unt
- un praf de sare si putin piper (cat iei intre 3 degete)

Intai am prajit crutoanele intr-o tigaie mare, la foc potrivit. Am taiat 4 felii de paine in crutoane potrivite.

 

 

Am pus o lingura de unt si una de ulei de masline in tigaie.

 

Cand s-a topit untul, am pus crutoanele.

Am pus sare peste crutoane.

Am miscat tigaia aproape incontinuu, ca sa misc crutoanele, altfel se ardeau. In cateva minute au fost gata si am oprit focul.

Luand exemplu de la marele chef Cardini, am facut si eu cum am citit in reteta. Am scos cu furculita 2 fileuri din borcanelul de ansoa si le-am pus intr-un castron mai mare. Am curatat doi catei de usturoi si i-am pus in castron.

Am frecat cu doua furculite fileurile de ansoa si usturoiul, cu putina sare, apasandu-le si frecandu-le, ca si cum le-as fi pasat (ca la piureul de cartofi). Intr-adevar, sunt mai de folos 2 furcilite, pentru ca una se incarca de pasta pasata si cu cealalta o curatam

 

Cand am obtinut o pasta, am adaugat o lingurita de sos Worchester si 1/2 de mustar de Dijon.

 

 

Am taiat lamaia in doua si am stors jumatatile direct in castron, printr-o sita, in care sa ramana samburii.

 

Am pus un galbenus si am amestecat cu telul..

 

Apoi am turnat ulei de masline, in fir subtire, ca la maioneza, pana s-a ingrosat sosul. Nu trebuie sa fie atat de tare ca maioneza, ci sa curga.

 

Am ras parmezanul si l-am adaugat in sos, apoi am amestecat. Am cautat sa cumpar o bucata intreaga de parmezan pe care sa il rad eu, pentru ca imi mai trebuiau si niste fasii pe care sa le pun deasupra si pe care nu le puteam obtine altfel decat avand o bucata intreaga..

 

 

Mai aveam de pus salata si crutoanele. Am taiat salata in doua, ca pe varza, pentru ca este chiar ca o varza mai afanata, doar ca frunza e mai subtire. Nici nu se poate spala frunza cu frunza, ci doar cand o tai pe  jumatate, o tin sub un jet de apa - ca sa nu am surprize si sa-mi crantane ceva in dinti

Apoi am taiat-o in felii, pe care le-am taiat in bucati, nu foarte mici.

 

Am pus bucatile de salata peste sos.

Am adaugat si crutoanele si am amestecat de jos in sus cu o lingura, ca sa se amestece totul bine cu sosul de maioneza. Am tinut mana intr-o parte a castronului, ca sa nu dau salata pe jos in timp ce amestecam.

 

La sfarsit am adaugat si cateva fasii de parmezan deasupra, pentru decor, pe care le-am taiat cu cutitul de curatat legume.

 

Desi avea un gust pregnant acru-amarui, nu ne mai puteam opri din mancat. Banuiesc ca si uleiul de masline ii da un gust amarui salatei, dar asta o face si mai sanatoasa si mai gustoasa.
Pofta buna, daca vreti sa incercati!