Suc de rosii, nu prea rosii!

Dintotdeauna mi-a placut sucul de rosii. Simplu, nu cu vodca! Cand eram copil si mama cumpara rosii in bulion, mereu beam un pahar din sucul in care stateau rosiile, care era delicios! Apoi a fost o vreme cand faceam suc de rosii acasa, dupa reteta clasica a bunicii, care nu avea separator de coji si seminte pentru rosii. Puneam la fiert toate rosiile taiate pana cand se inmuiau bine, apoi le dadeam prin sita si puneam sucul in sticle mici de Pepsi sau de suc (pastrate cu grija in dulapiorul de pe balcon), pe care le fierbeam apoi in bain-marie.
Acum am o reteta mult mai simpla, dar am si separator de coji, asa ca nu mai muncesc atat de mult.

Ingrediente pentru 3 litri de suc de rosii

- 6 kg rosii foarte coapte
- 1 lingura sare grunjoasa
- 3 sticle cu gura larga
- capace noi pentru sticlele vechi

Pentru ca am destule rosii in gradina,  atunci  cand le culeg, le pastrez pe cele foarte coapte si mai molcute (adica moi) de coapte ce sunt. Rosii, galbene, verzi, orice culoare e buna, rosii sa fie! Cand adun destule ca sa fac macar o sticla de suc, le spal bine, apoi le curat cotorul si eventualele stricaciuni si le tai in 4.

Pregatesc separatorul de coji si seminte, pe care il montez si il fixez pe marginea blatului cu grija, sa nu stric blatul, cum am patit pe vremuri cand se zgaria masa din bucatarie de la masina de tocat. Acum toata masinaria e de plastic, inclusiv surubul care se strange pe blat, deci nu are cum sa-l strice.
Asez sub partea cu gauri - pe unde curge sucul - un castron care sa aiba diametrul exact de lungimea cilindrului gaurit, iar inaltimea sa fie exact cat sa intre perfect sub cilindrul gaurit, ca sa nu curga sucul pe langa. Mai trebuie un alt castron, mai mic, in care sa cada cojile si semintele, pe care il pun la capatul cilindrului, chiar sub limba pe care sunt scoase.

Mai trebuie si o oala in care sa vars sucul obtinut din rosii, pe care o asez pe langa separator, pe blatul de bucatarie, ca sa fie si ea la indemana.  In acea oala voi fierbe sucul, fiind destul de mare incat sa incapa tot. Pentru 6 kg de rosii imi trebuie o oala de 6 litri care se umple pana sus.
Imi pun la indemana castronul cu rosii taiate si incep sa le dau prin masina. Cand se umple castronul de suc, il vars in oala.

Am grija sa asez bine cojile in castron, ca sa nu cada pe jos in timp ce ies din separator. Cand se umple castronul, mai dau o data cojile prin separator, ca sa iasa bine tot sucul si pulpa din ele.

Am incercat sa le dau si a treia oara, dar, din cauza presarii, au patruns si seminte in suc, ceea ce nu e bine deloc, pentru ca semintele fermenteaza si sucul se strica.  Asa ca am renuntat si la a treia separare.
Dupa ce am terminat cu separatorul, il curat bine si il spal, bucata cu bucata. Curat bine cilindrul cu un cutit, iar pulpa care ramane pe afara o pun in oala cu suc. Curat la fel si prin interior, dar arunc cojile la gunoi. Pun oala cu suc de rosii pe ochiul mare de la aragaz, la foc mare, pana cand incepe sa clocoteasca, apoi dau focul la mic si il las asa timp de o ora, sa fiarba bine si sa scada. Sucul din oala scade cam un sfert din cat a fost la inceput. As putea sa-l las sa scada mai mult, inca pe atat, ca sa fie mai gros.

Intre timp, pregatesc sticlele (sau chiar borcane) in care voi pune sucul. Am luat cateva sticle cu gura larga, special pentru sucul de rosii. Le spal bine cu detergent si prin interior si la exterior, apoi le las la scurs pe suportul de vase. Cu 5 minute inainte de a a fi gata sucul, le pun in cuptor, pe gratar si dau drumul la cuptor la foc mic pentru 5 minute, ca sa se sterilizeze sticlele. Apoi opresc focul si le las acolo, pana cand opresc focul la suc.
Cand sucul e aproape gata, pun o lingura plina de sare grunjoasa si amestec bine.

Il mai las sa dea cateva clocote, cam 5 minute. Apoi sting focul si pun sucul in sticle, asa fierbinte cum e. Scot cate o sticla din cuptor cu ajutorul unui servet sau cu o manusa de bucatarie si o pun pe gratarul aragazului, pe un ochi de la aragaz, ca sa nu se sparga cand pun sucul fierbinte - chiar daca e si sticla fierbinte. Umplu sticlele printr-o palnie, turnand sucul cu polonicul.

Dupa ce am umplut sticla, pun un capac nou, care sa se inchida perfect.

Tin bine sticla fierbinte cu un servet, ca sa pot strange bine capacul.

Pe vremuri, cand inchideam sticlele cu celofan si le strangeam cu ata, puneam si cate putin ulei in sticla de suc, care sa stea deasupra si sa protejeze sucul de fermentatie - adica sa nu se strice. Dar am constatat ca nu e nevoie de ulei daca capacul e bine inchis, etans si nu intra aer pe langa el.

Las sticlele sa se raceasca si apoi le pun intr-un loc rece : in camara aerisita, pe balcon sau in pivnita. Vor sta foarte bine toata iarna, fara sa se strice.

Cand incep o sticla de suc, o bag apoi in frigider, pana la urmatoarea folosire, ca sa nu se strice sucul.
Spor la treaba si pofta buna!